GHID DE CONVERSAŢIE

PENTRU RADIOAMATORI

EDIŢIA A CINCEA

2013

ROMÂNÃ, ENGLEZÃ, FRANCEZÃ, SPANIOLÃ, ITALIANÃ, GERMANÃ

 Întocmit de Francisc Grünberg, YO4PX

O versiune a acestui ghid in format PDF este prezentă şi pe Google Documents 

la această adresă.

Pentru ca textul Ghidului să umple întreg ecranul se dă mai intâi clic pe iconul Print (PDF) din stânga sus (simbolul vizual al unei imprimante), apoi pe comanda Print using system dialog din partea stângă jos a ecranului şi clic pe Cancel în fereastra Print.

  

CUPRINS

CUVÂNT CĂTRE CITITORI (prefaţa ediţiei 1999) 

I.         ALFABETUL
II.        NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE.

III.       LUNILE ANULUI

IV.       ZILELE SĂPTĂMÂNII

V.         APELURI ŞI RĂSPUNSURI

VI.        SALUTURI

VII.      CONTROALE

VIII.     QTH, NUME

IX.       CONDIŢII DE PROPAGARE

X.         VREMEA

XI.        DIPLOME

XII.      CONCURSURI

XIII      CONDIŢII DE LUCRU  

XIV.     QSL

XV.       ÎNCHEIEREA

XVI.     UNELE ENTITĂŢI DXCC ÎN LIMBA ENGLEZĂ 

XVII.    UNELE DENUMIRI GEOGRAFICE ÎN LIMBA ENGLEZĂ
XVIII.  MIC DICŢIONAR ROMÂN-ENGLEZ

(Prefaţa ediţiei a II-a - 1999)
Ne reîntâlnim la peste zece ani de la prima ediţie a Ghidului de conversaţie, apărut în 1988 sub egida Radioclubului Judeţean Constanţa, cu convingerea că a sosit timpul de a oferi radioamatorilor YO un ghid mai bun, mai complet, mai calitativ din toate punctele de vedere. Pentru propoziţiile uzuale (cap.V-XV) patru noi limbi de mare circulaţie vin să se adauge limbii engleze din prima ediţie: limba franceză, limba spaniolă, limba italiană şi limba germană. Datorăm mulţumiri lui Brian J. Coyne, G4ODV pentru supervizarea celor circa 250 de propoziţii uzuale concepute în limba engleză de autor; lui André Marcay, F2MA pentru realizarea traducerii franceze; profesorului Petricã Cioară pentru traducerea spaniolă; lui Giancarlo Martelli, I0XXR pentru traducerea italiană; lui Jens Sperling, DL7AKC pentru traducerea germană. Variantele nu se suprapun întotdeauna  perfect,  aceasta datorită particularităţilor fiecărei limbi. Anumite expresii le găsim folosite într-o anumită limbă, fără a le putea regăsi identic în celelalte limbi. Transpunerea lor  mot à mot (calchiere) ar duce la exprimări nefireşti, eroare pe care am încercat s-o evităm.

Un mare număr  dintre propoziţiile uzuale, precum şi multe cuvinte-titlu din Micul dicţionar au fost flexibilizate în sistem «meniu», oferind utilizatorului posibilitatea de a alege varianta potrivită cerinţelor şi situaţiei. Aceste variante sunt despărţite prin bare de fracţie. De asemenea, în multe cazuri, se poate apela la potenţarea sensului sau la prescurtări, prin folosirea cuvintelor incluse între paranteze. Tot între paranteze sunt incluse şi diverse variante aparţinând aceleiaşi familii de cuvinte, conjugări ale unor verbe listate la infinitiv, precum şi unele repere menite a preîntâmpina confuziile posibile, aceasta în cazul Micului dicţionar.

Lucrarea este deci «revăzută şi adăugită», dar ţelul este neschimbat, acela enunţat în Cuvântul introductiv de acum zece ani: înlesnirea realizării unor legături mai puţin stereotipe, mai interesante, mai bogate în conţinut.

Ghidul nu-şi arogă valenţe educaţionale similare unui manual sau frecventării unor cursuri de specialitate, şi nici nu pretinde că din citirea mecanică a transcrierilor fonetice va rezulta o pronunţie ireproşabilă. Învăţarea temeinică a unei limbi străine se realizează «cu sudoarea frunţii». Sper însă ca Ghidul să vină în întâmpinarea dorinţei radioamatorilor YO de a se putea întreţine acceptabil în mai multe limbi cu radioamatori străini pe întinderea unui QSO, evitând pe cât posibil primejdia şi teribilul plictis al şablonizării, primejdie ce ameninţă în permanenţă contactele noastre pe calea undelor. Ghidul se vrea, la fel ca şi la ediţia întâia, un prim pas, un imbold pentru cei care, intraţi în mirificul univers al benzilor de radioamatori, vor dori să progreseze şi în domeniul cunoştinţelor filologice.

Propoziţiile originale în limba română sunt scrise cu litere albastre. Traducerile lor în cinci limbi sunt scrise cu caractere italice (înclinate), fiind delimitate între ele astfel: (nemarcat) varianta în limba engleză; (•) varianta în limba franceză; (••) varianta în limba spaniolă; (•••) varianta în limba italiană şi (••••) varianta în limba germană, fiecare cu transcrierea ei fonetică, scrisă cu caractere drepte. 

Exemplu:

Numele meu este Mircea. Îl voi enunţa pe litere.

My name is Mircea. I will spell it.

Mai neim iz Mircea. Ai uil spel it.

•

Mon nom est Mircea. Je l’épelle.

Mon nom e Mircea. Jö l-epel.

••

Mi nombre es Mircea. Lo voi a enunsiar por letras.

Mi nombre es Mircea. Lo voi a enunsiar por letras.

•••

Il mio nome è Mircea. Faccio lo spelling.

Il mio nome e Mircea. Facio lo speling.

••••

Mein Name ist Mircea. Ich buchstabiere es.

Main name ist Mircea. Ih buhştabire es.

Am păstrat ideea transcrierii fonetice din ediţia a întâia, fără a apela nici acum la complicatele simboluri elaborate de International Phonetic Association, care apar în unele dicţionare şi manuale şi care ar fi îngreunat sarcina utilizatorului, deşi nazalizarea pronunţiei franceze de pildă nu poate fi redată exact cu mijloacele disponibile aici.

Pentru a transcrie fonetic texte din limba franceză şi germană nu ne putem dispensa de două vocale, inexistente în alfabetul nostru: Ö şi Ü. Iată «secretul» pronunţării acestora:

Ö   rotunjiţi buzele pentru a pronunţa O şi rostiţi E

Ü   rotunjiţi buzele pentru a pronunţa  U şi rostiţi I

Cuvintele despărţite prin liniuţe de separaţie în transcrierea fonetică se citesc legate. De exemplu:   call-sign -  col-sain se citeşte  «colsain»

Je l'épelle - Jö l-epel se citeşte «jö lepel»

l'ultima lettera - l-ultima lettera se citeşte «lultima  lettera»

Mult succes şi legături cât mai frumoase!

ALFABETUL       

Litera                    Pronunţia Alfabetul fonetic internaţional

A                                    ei                Alfa                         alfa

B                                    bi                Bravo                     bravo  

C                                    si                Charlie                   ciali

D                                    di                Delta                      deltă

E                                    i                  Echo                        ecău

F                                    ef                Foxtrott                 foxtrăt

G                                    gi                Golf                         golf

H                                    eici             Hotel                      houtel

I                                     ai                India                       indiă

J                                    gei              Juliett                     giuliet

K                                    chei            Kilo                         chilău

L                                    el                 Lima                       lima

M                                   em              Mike                        maic

N                                    en               November             nouvembă

O                                    ou              Oscar                      oscă

P                                    pi                Papa                       păpa

Q                                   chiu            Quebec                  cuăbec

R                                    ar                Romeo                  roumio

S                                    es               Sierra                     siera

T                                     ti                Tango                    tengău

U                                    iu                Uniform                 iunifom

V                                    vi                Victor                    victă

W                                   dabliu        Whiskey                uischi

X                                    ex               X-ray                     exrei

Y                                    oai              Yankee                  ienchi

Z                                    zed             Zulu                        zulu

NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE   

0                                   zero                                          zirou

1                                   one                                            oan

2                                   two                                            tu

3                                   three                                         sri

4                                   four                                           fo

5                                   five                                            faiv

6                                   six                                             six

7                                   seven                                       sevăn

8                                   eight                                         eit

9                                   nine                                           nain

10                                 ten                                            ten

11                                 eleven                                      ilevăn

12                                 twelve                                      tuelv

13                                 thirteen                                    sărtin

14                                 fourteen                                   fortin

15                                 fifteen                                       fiftin  

16                                 sixteen                                     sixtin

17                                 seventeen                               sevăntin

18                                 eighteen                                  eitin

19                                 nineteen                                  naintin

20                                 twenty                                     tuenti

21                                 twenty-one                             tuenti-oan

22                                 twenty-two                             tuenti-tu

30                                 thirty                                        sãrti

33                                 thirty-three                             sãrti-sri

40                                 forty                                          foti

45                                 forty-five                                 foti-faiv

50                                 fifty                                           fifti

60                                 sixty                                         sixti

70                                 seventy                                   sevănti

80                                 eighty                                       eiti

90                                 ninety                                       nainti

100                               one hundred                           oan handrăd

107                               one hundred (and) seven    oan handrăd (end) sevăn

200                               two hundred                           tu handrăd

300                               three hundred                        sri handrăd

1000                             one thousand                         oan tauzănd

1009                             one thousand (and) nine     oan tauzănd (end) nain

2000                             two thousand                         tu tauzănd

4500                             four thousand five hundred fo tauzănd faiv handrăd

10000                           ten thousand                          ten tauzănd

32000                           thirty-two thousand             sãrti-tu tauzănd

100000                        one hundred thousand         oan handrăd tauzănd

1000000                      one million                               oan miliăn

primul                           the first                                    dă fãst

al doilea                       the second                              dă secănd

al treilea                      the third                                   dă sărd

al patrulea                   the fourth                                dă fot

al cincelea                   the fifth                                    dă fift

al şaselea                    the sixth                                  dă sixt

al şaptelea                  the seventh                             dă sevănt

al optulea                    the eighth                                di eit

al noulea                      the ninth                                  dă naint

al zecelea                    the tenth                                  dă tent

LUNILE ANULUI  

ianuarie                        January                 giăniuări                  
februarie                      February               februări

martie                           March                    maci

aprilie                           April                        eiprăl

mai                                May                        mei

iunie                              June                       giun

iulie                               July                        giulai

august                          August                   ogăst

septembrie                  September           septembă

octombrie                    October                 octoubă

noiembrie                    November             nouvembă

decembrie                   December             disembă

În limba engleză data se exprimă după formula luna-numeralul

ordinal-anul:

Ianuarie întâi, 1999

January the first, nineteen hundred ninety nine.

(Mai ales în cazul anului se spune «nouăsprezece sute» în

loc de «o mie nouă sute», dar 2000 rămâne «two thousand».

Pentru simplificare se poate folosi pentru zi şi numeralul

cardinal: January one, February twenty etc.)

ZILELE SĂPTĂMÂNII                                       

luni                            Monday               mandei

marţi                         Tuesday              tiuzdei
miercuri                    Wednesday       uenzdei

joi                              Thursday            tăzdei

vineri                         Friday                 fraidei

sâmbătă                   Saturday            satădei

duminică                  Sunday               sandei

APELURI ŞI RĂSPUNSURI 

Această frecvenţă este liberă (folosită)?

Is this frequency in use?

Iz dis fricuănsi in iuz?

•

Cette fréquence est-elle  ocupée?

Set frecans et-el ocüpe?

••

¿Ésta frecuencia está libre?

Esta frecuensia esta libre?

•••

Questa frequenza è occupata?

Cuesta frecvenţa e ocupata?

••••

Ist diese Frequenz belegt?

Ist dize frecvenţ belegt?

Da,  această frecvenţă este ocupată.

Yes, this frequency is in use.

Ies, dis fricuănsi iz in iuz.

•

Oui, cette fréquence est occupé.

Ui, set frecans et-ocüpe.

••

Si, ésta frecuencia está ocupada.

Si, esta frecuensia esta ocupada.

•••

Si, la frequenza è occupata.

Si, la frecvenţa e ocupata.

••••

Ja, diese Frequenz ist belegt.

Ia, dize frecvenţ ist belegt.

Scuzaţi, fac QSY.

Sorry, I am going QSY.

Sori, ai em gãing chiu-es-oai.

•

Excusez moi,  je fais QSY.

Excüze-moa, jö fe cü-es-igrec.

••

Disculpame, estoy haciendo QSY.

Disculpame, estoi asiendo cu-esse-igriega.

•••

Chiedo scusa, faccio QSY.

Chiedo scuza, facio cu-es-igreca.

••••

Entschuldigung, ich mache QSY.

Entşuldigung, ih mahe cu-es-ipsilon.

Vă rog faceţi QSY, această frecvenţă este ocupată.

Please QSY, this frequency is occupied.

Pliz chiu-es-oai, dis fricuănsi iz ãcupaid.

•

S'il vous plait QSY, cette fréquence est occupé.

S-il vu ple cü-es-igrec, set frecans et-ocüpe.

••

Por favor QSY, ésta frecuencia está ocupada.

Por favor cu-esse-igriega, esta frecuensia esta ocupada.

•••

Per favore QSY, questa frequenza e occupata.

Per favore cu-es-igreca, cuesta frecvenţa e ocupata.

••••

Bitte QSY, diese Frequenz ist besetzt.

Bite cu-es-ipsilon, dize frecvenţ ist bezeţt.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Thank you for understanding.

Tenc-iu fo andăstending.

•

Merçi de votre compréhension.

Mersi dö votră compreansion.

••

Grácias para comprenderme.

Grasias para comprenderme.

•••

Grazie per la cortesia.

Graţie per la cortezia.

••••

Danke für Ihr Verständnis.

Danche für ir ferstendnis.

Apel general, apel general, aici YO4XXX.

CQ, CQ, this is YO4XXX.

Si-chiu, si-chiu, dis iz oai-ou-fo-ex-ex-ex.

•

Appel général, appel général, ici YO4XXX.

Apel jeneral, apel jeneral, isi igrec-o-catră-ix-ix-ix.

••

Llamada general,  ésto es YO4XXX.

Iamada heneral, esto es igriega-o-cuatro-echis-echis-echis.

•••

CQ, CQ, qui è YO4XXX.

Ci-cu, ci-cu, cui e YO4XXX.

••••

CQ, CQ  (Allgemeine Anruf) , hier ist YO4XXX.

Ţe-cu, ţe-cu (alghemaine anruf), hir ist YO4XXX.

Apel general pentru staţii DX.         Vă rog numai staţii DX.

CQ DX.                                                  DX only, please.

Si-chiu di-ex.                                      Di-ex onli pliz.

•

Appel DX (Appel grande distance).   DX uniquement s'il vous plait.

Apel de-ix (apel gran distans). De-ix ünicman s-il vu ple.

••

Llamada general para estaciones DX. Por favor sólo estaciones DX.

Iamada heneral para estasiones de-echis. Por favor solo estasiones de-echis.

•••

CQ DX.                                         Per favore solo stazioni DX.

Ci-cu di-ex.                                Per favore solo staţioni DX.

••••

CQ DX.                                         Nur DX, bitte.

Ţe-cu de-ix.                                Nur de-ix, bite.

Apel general pentru staţii din Europa / Asia / Africa / America de Nord / America de sud / Australia / Pacific / Oceanul Indian / Extremul Orient / apel concurs.

CQ Europe / Asia / Africa / North America / South America / Australia / Pacific / Indian Ocean / Far East / CQ contest.

Si-chiu iurop/ ejiă / efrică / not ămerică / sãut ămerică / ostrelia / pãsific / indiăn oşăn / fa ist / si chiu cantăst.

•

Appel pour l'Europe / l'Asie / l'Afrique / l'Amérique du Nord / l'Amérique du Sud / l'Australie / le Pacifique / l'Océan Indien / l'Extrême Orient / Appel concours.

Apel pur l-örop / l-azi / l-afric / l-americ dü nor /   l-americ dü süd / l-ostrali / lö pasific / l-osean endien / l-extrem orian / apel concur.

••

Llamada general para estaciones de Europa / Asia / Africa / America del Norte / America del Sur / Australia / Pacifico /  del Oceano Indio / Extremada Oriente / llamada concurso.

Iamada heneral para estasiones de europa / asia / africa / america del norte / america del sur / australia / pasifico / el oseano indio / extremada oriente / iamada concurso.

•••

CQ Europa / Asia / Africa / America de nord / America de sud / Australia / Pacifico / Oceano Indiano / l’Estremo Oriente /  CQ concurso.

Ci-cu europa / asia / africa / america de nord / america de sud / australia / pacifico / oceano indiano / l-estremo oriente / cicu concurso.

••••

CQ Europa / Asien / Afrika / Nordamerika / Südamerika / Australia / Pazifik / Indischer Ozean / Fernost / CQ contest.

Ţe-cu europa / azien / africa / nordamerica / südamerica / australia / paţific / indişer oţean / fernost / ţe-cu contest.

Apel general în banda de 80 / 40 / 20 / 17 / 15 / 12 / 10 / 6 metri.

CQ eighty/ forty/ twenty/ seventeen/ fifteen / twelve/ ten / six metres. (sau simplificat: CQ eighty / forty/ twenty / seventeen / fifteen / twelve / ten / six)

Si-chiu eiti / foti / tuenti / sevăntin / fiftin / tuelf / ten / six (mităs).

•

Appel quatre-vingts mètres / quarante mètres / vingt mètres / dix-sept mètres/ quinze mètres / douze mètres/ dix mètres/ six mètres (sau simplificat, fără a se mai pronunţa mètres)

Apel catrö-ven metră / carant metră / ven metră / di-set metră / chenz metră / duz metră / di metră / sis metră.

••

Llamada general ochenta metros / quarenta metros / veinte metros / diecisiete metros / quince metros / doce metros / diez metros / seis metros. (sau simplificat, fără a se mai pronunţa metros)

Iamada heneral ocenta metros / cuarenta metros / beinte metros / diesisiete metros / chinse metros / doce metros / dies metros / seis metros.

•••

CQ ottanta metri / quaranta metri  / venti metri / diciasette metri / quindici metri / dodici  metri / dieci metri / sei metri. (sau simplificat, fără a se mai pronunţa metri)

Ci-cu otanta metri/ cuaranta metri / venti metri / diciasete metri / chindici metri / dodici metri / dieci metri / sei metri.

••••

CQ achtzig Meter / vierzig Meter / zwanzig Meter / siebzehn Meter / fünfzehn meter / zwölf Meter / zehn Meter / sechs Meter. (sau simplificat, fără a se mai pronunţa Meter)

Ţe-cu ahţig meter / firţig meter / ţvanţig meter / zibţen meter / fünfţen meter / ţvölf meter / ţen meter / zex meter.

YO4XXX cheamă şi ascultă.

YO4XXX is calling and listening

YO4XXX iz coling end lisning.

•

YO4XXX appelle et  écoute.

YO4XXX apel e ecut.

••

YO4XXX llama y escucha.

YO4XXX iama i escucia.

•••

YO4XXX chiama e ascolta.

YO4XXX chiama e ascolta.

••••

YO4XXX ruft und hört.

YO4XXX ruft und hört.

YO4XXX aşteaptă răspuns din partea oricărei staţii / din partea unei staţii DX.

YO4XXX is standing by for any  call / for any DX call.

YO4XXX iz stenin bai fo eni col / fo  eni di-ex col.

•

YO4XXX passe à l'écoute / passe à l'écoute pour le DX.

YO4XXX pas a l-ecut / pas a l-ecut pur lö de-ix.

••

YO4XXX espéra contestatión de parte de qualquier estación / de parte de una estación DX.

YO4XXX espera contestasion de pbrte de cualchier estasion / de parte de bna estasion de-echis.

•••

YO4XXX passa al ascolto/ passa al ascolto per una stazione DX.

YO4XXX pasa al ascolto / pasa al ascolto per una staţione DX.

••••

YO4XXX geht für alle möglichen Anrufe / für alle DX-Anrufe auf Empfang.

YO4XXX ghet für ale möglihen anrufe / für ale  de-ix-anrufe auf empfang.

Repetaţi vă rog apelul / indicativul  dumneavoastră.

Please repeat your call / call-sign.

Pliz ripit iur col / col-sain.

•

S'il vous plait répétez votre indicatif.

S-il vu ple repete votră endicatif.

••

Repetíd por favor la llamada / su indicativo.

Repetid por favor la iamada / su indicativo.

•••

Per favore ripeti la tua chiamata / il tuo nominativo.

Per favore ripeti la tua chiamata / il tuo nominativo.

••••

Bitte wiederholen Sie Ihr Rufzeichen.

Bite viderholen zi ir rufţaihăn.

Vă rog repetaţi-vă indicativul de mai multe ori.

Please repeat your call-sign several times.

Pliz ripit iur col-sain sevărăl taims.

•

Donnez moi votre indicatif plusieurs fois s'il vous plait.

Done moa votră endicatif plüziör foa s-il vu ple.

••

Por favor repetíd vuestro indicativo más veces.

Por favor repetid vuestro indicativo mas veses.

•••

Per favore ripeti il tuo nominativo diverse volte.

Per favore ripeti il tuo nominativo diverse volte.

••••

Bitte geben Sie Ihr Rufzeichen mehrfach.

Bite ghebăn zi ir rufţaihăn merfah.

Nu am înţeles indicativul dumneavoastră.

I did not get your call-sign.

Ai did năt ghet iur col-sain.

•

Je n'ai pas compris votre indicatif.

Jö n-e pa compri votră endicatif.

••

No he entendido su indicativo.

No e entendido su indicativo.

•••

No ho compreso il tuo nominativo.

No o compreso il tuo nominativo.

••••

Ich habe Ihr Rufzeichen nicht verstanden.

Ih habe ir rufţaihăn niht ferstandăn.

Spuneţi-mi vă rog indicativul dumneavoastră pe litere.

Please spell out your call-sign.

Pliz spel aut iur col-sain.

•

Épelez moi votre indicatif s'il vous plait.

Epöle moa votră endicatif s-il vu ple.

••

Dígame, por favor, su indicativo por letras.

Digame, por favor, su indicativo por letras.

•••

Per favore fa lo spelling del tuo nominativo.

Per favore fa lo speling del tuo nominativo.           

••••

Bitte buchstabieren Sie Ihr Rufzeichen.

Bite buhştabirăn zi ir rufţaihăn.

Care este prefixul / cifra / sufixul indicativului dumneavoastră?

What is the prefix / the number / the suffix of your call-sign?

Uat iz dă prifix / dă nambă / dă sãfix av iur col-sain?

•

Quel est le préfixe / le numéro / le suffixe de votre indicativ?

Chel e lö prefix / lö nümero / lö süfix dö votră endicatif?

••

¿Cuál es el prefijo / la cifra / el sufijo de su indicativo?

Cual es el prefiho / la sifra / el sufiho de su indicativo?

•••

Qual'è  il prefisso / il numero / il suffisso del tuo nominativo?

Cual-e il prefisso / il numero / il sufisso del tuo nominativo?

••••

Wie ist der Präfix / die Nummer / der Suffix Ihres Rufzeichens?

Vi ist der prefix / di număr / der sufix ires rufţaihăns?

Daţi-mi vă rog ultima literă / ultimele două litere ale indicativului dumneavoastră.

Give me the last letter / the last two letters of your call-sign.

Ghiv mi dă last letă / dă last tu letăs av iur      col-sain.

•

Donnez moi la dernière lettre / les deux dernières lettres de votre indicatif.

Done moa la dernier letră / le dö dernier letră dö votră endicatif.

••

Dame por favor la ultima letra / las ultimas dos letras de su indicativo.

Dame por favor la ultima letra / las ultimas dos letras de su indicativo.

•••

Ripeti l'ultima lettera / le ultime due lettere del tuo nominativo.

Ripeti l-ultima lettera / le ultime due lettere del tuo nominativo.

••••

Geben Sie mir den letzten Buchstabe / die letzten zwei Buchstaben Ihres Rufzeichens.

Ghebăn zi mir den leţtăn buhştabe / die leţtăn ţvai buhştabăn ires rufţaihăns.

Mă copiaţi acum? Acum vă pot copia. Momentan nu vă pot copia.

Do you copy me now? I can copy you now. I cannot copy you at the moment.

Du iu copi mi nau? Ai chen copi iu nau. Ai chenăt copi iu et dă momănt.

•

Me recevez vous maintenant? Je peux vous recevoir maintenant. Je ne peux pas vous recevoir en ce moment.

Mö rösöve vu mentnan? Jö pö vu rösövoar mentnan. Jö nö pö pa vu rösövoar an sö moman.

••

¿Me comprendes ahora? Ahora os comprendo. De momento no le puedo comprender.

Me comprendes ahora? Ahora os comprendo. De momento no le puedo comprender.

•••

Mi comprendi adesso? Ora ti comprendo. Al momento non ti comprendo.

Mi comprendi adesso? Ora ti comprendo. Al momento non ti comprendo.

••••

Können Sie mich jetzt verstehen? Ich kann Sie jetzt verstehen. Ich kann Sie im Moment nicht verstehen.

Cönen zi mih ieţt ferşteăn? Ih can zi ieţt ferşteăn. Ih can zi im moment niht ferşteăn.

Vă rog chemaţi-mă mai târziu. Vă voi chema mai târziu.

Please call me later. I'll call you later.

Pliz col mi leită. Ai-l col iu  leită.

•

S'il vous plait appelez-moi plus tard. Je vous appellerai plus tard.

S-il vu ple apöle-moa plü tar. Jö vuz-apelöre plü tar.

••

Por favor, llamadme más tarde. Os voy a llamar más tarde.

Por favor, iamadme mas tarde. Os voi a iamar mas tarde.

•••

Per favore chiamami più tardi. Ti chiamerò più tardi.

Per favore chiamami piu tardi. Ti chiamero piu tardi.

••••

Bitte rufen Sie mich später. Ich rufe Sie später.

Bite rufăn zi mih şpetăr. Ih rufe zi şpetăr.

VK9NS, aici YO4XXX care vă cheamă ,  schimbat.

VK9NS, this is YO4XXX calling you, over.

VK9NS, dis iz YO4XXX coling iu, ovă.

•

VK9NS, c'est YO4XXX qui vous appelle, à vous.

VK9NS, s-e YO4XXX chi vuz-apel, a vu.

••

VK9NS, aquí YO4XXX que os llama, cambio.

VK9NS, achi YO4XXX che os iama, cambio.

•••

VK9NS, qui è YO4XXX che ti chiama.

VK9NS, cui e YO4XXX che ti chiama.

••••

VK9NS, hier ruft Sie YO4XXX, bitte kommen.

VK9NS, hir ruft zi YO4XXX, bite comăn.

VK9NS, aici YO4XXX care revine.

VK9NS, this is YO4XXX returning.

VK9NS, dis iz YO4XXX rităning.

•

VK9NS, c'est YO4XXX de retour.

VK9NS, s-e YO4XXX dö rötur.

••

VK9NS, aquí YO4XXX volviendo.

VK9NS, achi YO4XXX volviendo.

•••

VK9NS, qui è YO4XXX che riprende.

VK9NS, cui e YO4XXX che riprende.

••••

VK9NS, hier ist YO4XXX zurück.

VK9NS, hir ist YO4XXX ţurüc.

SALUTURI   

Bună dimineaţa!                   Bună ziua!                      Bună după-amiaza!

Good morning!                      Good day!(rar)              Good afternoon!

Gud monin                              Gud dei                           Gud aftănun

•

 (nefolosit)                             Bonjour!                         (nefolosit)

                                                 Bonjur  

••

 (nefolosit)                            Buenos dias!                   (nefolosit)

                                                Buenos dias.

•••

 (nefolosit)                            Buon giorno!                    Buon pomeriggio!

                                                Buon giorno                      Buon pomerigio

••••

Guten Morgen!                     Guten Tag!                       (nefolosit)

Gutăn morgăn                       Gutăn tag              

    

Bună seara!                                Salut!

Good evening!                            Hello!

Gud ivning                                   Helou                         

•

Bonsoir!                                       Salut!

Bonsoar                                       Salü

••

Buenas tardes!                          Hóla!

Buenas tardes                           Ola

•••

Buona sera!                               (nefolosit)

Buona sera

••••

Guten Abend!                             Hallo!

Gutăn abănd                               Hallo

  

Mulţumesc (foarte mult) pentru chemare / pentru chemarea dumneavoastră.

Thanks (Many thanks) for the call / for your call.

 Tenx (Meni tenx) fo dă col / fo iur col.

•

Merçi (Merçi beaucoup) pour l'appel / pour votre appel.

Mersi (Mersi bocu) pur l-apel / pur votră apel.

••

Gracias (Muchas gracias) para llamada / para su llamada.

Grasias (Mucias grasias) para iamada / para su iamada.

•••

Grazie (Molte grazie) per la chiamata / per la tua chiamata.

Graţie (Molte graţie) per la chiamata / per la tua chiamata.

••••

Danke (Vielen Dank) für den Anruf / für Ihren Anruf.

Danche (Filăn danc) für den anruf / für irăn anruf.

Sunt  (Sunt foarte)  încântat să vă întâlnesc.

I am pleased  (I am very pleased) to meet you.

Ai em plizd (Ai em veri plizd) tu mit iu.

•

Je suis enchanté (Je suis très enchanté) de vous rencontrer.

Jö süiz-anşante (Jö süi trez-anşante) dö vu rancontre.

••

Estoy encantado (Estoy muy encantado) de encontrarle.

Estoi encantado (Estoi mui encantado) de encontrarle.

•••

Sono lieto (Sono molto lieto)  di incontrarti.

Sono lieto (Sono molto lieto) di incontrarti.

••••

Ich bin erfreut (Ich bin sehr erfreut), Sie zu treffen .

Ih bin erfrãit (Ih bin zer erfrãit), zi ţu trefăn.

Sunt bucuros (Sunt foarte bucuros) să vă reîntâlnesc.

I am glad (I am very glad) to meet you again.

Ai em gled (Ai em veri gled) tu mit iu ăghein.

•

Je suis heureux  (Je suis très heureux)  de vous rencontrer à nouveau.

Jö süiz-örö (Jö süi trez-örö) dö vu rancontre a nuvo.

••

Me alegro (Me alegro mucho) encontrarle de nuevo.

Me alegro (Me alegro mucio) encontrarle de nuevo.

•••

Sono lieto (Sono molto lieto) di rincontrarti ancora.

Sono lieto (Sono molto lieto) di rincontrarti ancora.

••••

Ich bin entzückt Sie wiederzutreffen.

Ih bin entţüct zi vidărţutrefăn.

  

Sunt  încântat să fiu apelat din ţara dumneavoastră.

I am delighted to get a call from your country.

Ai em dilaităd tu ghet ă col făm iur cãuntri.

•

Je suis ravis de recevoir un appel de votre pays.

Jö süi ravi dö rösövoar ăn apel dö votră pei.

••

Estoy encantado de estar llamado de su pais.

Estoi encantado de estar iamado de su pais.

•••

Sono felice di essere chiamato dal tuo paese.

Sono felice di essere chiamato dal tuo paese.

••••

Ich bin erfreut einen Anruf aus Ihrem Land zu erhalten.

Ih bin erfrãit ainăn anruf aus irăm land ţu erhaltăn.

Acesta este prima noastră legătură. Este totodată primul meu QSO cu Noua Zeelandă.

This is our first contact. This is also my first QSO with  New Zealand.

Dis iz auă fãst cantăct. Dis iz olso mai fãst chiu-es-ou uid niu zilănd.

•

C'est notre premier contact. C'est aussi mon premier QSO avec la Nouvelle-Zélande.

S-e notră prömie contact. S-et-osi mon prömie cü-es-o avec la nuvel-zelandă.

••

Este es nuestro primer contacto. Es también mi primer QSO con Nueva Zeelandia.

Este es nuestro primer contacto. Es tambien mi primer cu-esse-o con nueva zelandia.

•••

Questo è il nostro primo contatto. Questo è anche il mio primo QSO con la Nuova Zelandia.

Cuesto e il nostro primo contatto. Cuesto e anche il mio primo cu-esse-o con la nuova zelandia.

••••

Das ist unser erster Kontakt. Es ist auch mein erstes QSO mit Neuseeland.

Das ist unzăr erstăr contact. Es ist auh main erstes cu-es-o mit naizeland.

  

Indicativul dumneavoastră îmi pare foarte cunoscut. Poate ne-am mai întâlnit.

Your call-sign sounds very familiar to me. May be we met before.

Iur col-sain saunds veri fămiliă tu mi. Meibi ui met bifo.

•

Votre indicatif m'est très familier. Peut-être nous nous sommes rencontrés auparavant.

Votră endicatif m-e tre familie. Pöt-etră nu nu som rancontre oparavan.

••

Su indicativo me parece muy conocido. Sin embargo, nos hemos encontrado antes.

Su indicativo me parese mui conosido. Sin embargo, nos emos encontrado antes.

•••

Il tuo nominativo mi sembra molto familiare. Forse ci siamo giå incontrati prima d'ora.

Il tuo nominativo mi sembra molto familiare. Forse ci siamo gia incontrati prima d-ora.

••••

Ihr Rufzeichen kommt mir sehr bekannt vor, vielleicht haben wir uns schon einmal getroffen.

Ir rufţaihăn comt mir zer becant for, filaiht habăn vir uns şon ainmal getrofăn.

Am avut o legătură acum trei ani (în telegrafie / în SSB / în RTTY).

We had a contact three years ago (on CW / on SSB / on RTTY).

Ui hed ă cantăct sri iãs ăgou (on si-dabliu /on es-es-bi / on a-ti-ti-oai).

•

Nous avons eu un contact il y a trois ans  (en télégraphie/en SSB / en télétype.

Nuz-avonz-ü ăn contact il-i-a troaz-an (an telegrafi / an es-es-be / en teletaip.

••

Hémos tenido un contacto hace trés años (en telegrafia / en SSB / en RTTY).

Emos tenido un contacto ase tres anios (en telegrafia / en ese-ese-be / en erre-te-te-igriega).

•••

Abbiamo avuto un contatto tre anni fa (in CW / in SSB / in  RTTY).

Abiamo avuto un contatto tre ani fa (in ci-vudopio/ in esse-esse-bi/ in erre-te-te-igreca)

••••

Wir hatten vor drei Jahren einen Kontakt (in CW / in SSB / in RTTY).

Vir hatăn for drai iarăn ainăn contact (in ţe-ve / in es-es-be / in er-te-te-ipsilon).

Scuzaţi, engleza mea nu este prea bună.

Sorry, my English is not very good.

Sori, mai ingliş iz nat veri gud.

•

Excusez-moi, mon français n'est pas très bon.

Excüze-moa, mon franse n-e pa tre bon.

••

Perdóname, pero no hablo muy bien el español.

Perdoname, pero no ablo mui bien el espaniol.

•••

Scusa, ma mio italiano non e molto buono.

Scuza, ma mio italiano non e molto buono.

••••

Entschuldigung, mein Deutsch ist nicht sehr gut.

Entşuldigung, main daici ist niht zer gut.

CONTROALE    

Controlul dumneavoastră este 5-9.

Your report is five and nine.

Iur ripot iz faiv end nain.

•

Votre report est cinque-neuf.

Votră röpor e senc-nöf.

••

Su control es cinco-nueve.

Su control es sinco-nueve.

•••

Il tuo rapporto è cinque e nove.

Il tuo raporto e cincue e nove.

••••

Ihr Rapport ist fünf und neun. 

Ir raport ist fünf und nain.

Sunteţi cu zece decibeli peste S9. Atingeţi la vârfuri S9 plus 10.

You are ten decibels over S9. You are peaking S9 plus ten.

Iu a ten desibăls ovă es-nain. Iu a pichin es-nain plas ten.

•

Vous êtes dix decibels au dessus de S9. Vous arrivez S9 plus dix en pointe.

Vuz-et di desibel o dösü dö es-nöf. Vuz-arive es-nöf plüs dis an poent.

••

Tienes diéz decibelios más 9. Tocas S9 más diez.

Tienes diez desibelios mas nueve. Tocas esse-nueve mas diez.

•••

Sei dieci decibel sopra S9. Hai picchi di S9 più dieci.

Sei dieci decibel sopra esse nove. Ai picchi di esse nove piu dieci.

••••

Sie sind zehn dB über S9. Sie sind in den Spitzen S9 plus zehn.

Zi zind ţen de-be über es-nain. Zi zind in den şpiţăn es-nain plus ţen.

Semnalul dumneavoastră este extrem de puternic / de slab aici.

Your signal is extremly strong / weak here.

Iur signăl iz ixtrimli strong / uic hiă.

•

Votre signal est extrêmement puissant / faible ici.

Votră sinial et-extremöman püisan / feblă isi.

••

Su señal es muy fuerte / muy flojo aqui.

Su senial es mui fuerte / mui floho achi.

•••

Qui il tuo segnale e estremamente forte / debole.

Cui il tuo seniale e estremamente forte / debole.

••••

Ihr Signal ist hier extrem stark / schwach.

Ir signal ist hir extrem ştarc / şvah.

Pot să vă copiez, deşi nu sunteţi prea puternic.

I can copy you, although you aren't too strong.

Ai chen copi iu, olto iu arăn-t tu strong.
•

Je peux vous recevoir, bien que vous ne soyez pas très fort.

Jö pö vu rösövoar, bien cö vu nö soaie pa tre for.

••

Os puedo comprender, aunque no soys bastante fuerte.

Os puedo comprender, aunche no sois bastante fuerte.

•••

Ti comprendo, benchè tu non sia troppo forte.

Ti comprendo, benche tu non sia tropo forte.

••••

Ich kann Sie verstehen, obwohl Sie nicht besonders stark sind.

Ih can zi verşteăn, obvol zi niht bezondărs ştark zind.

Vă voi da un control în tura următoare.

I will give you a report on the next over.

Ai uil ghiv iu ă ripot on dă next ovă.

•

Je vous donnerai un report au prochain tour.

Jö vu donöre ăn röpor o proşen tur.

••

Os voy a dar un control en el túrno siguente.

Os voi a dar un control en el turno siguente.

•••

To darò un rapporto al prossimo passaggio.

Ti daro un raporto al prossimo pasagio.

••••

Ich gebe Ihnen im nächsten Durchgang einen Rapport.

Ich ghebe inăn im nextăn durhgang ainăn raport.

Repetaţi-mi vă rog controlul.

Please repeat my report.

Pliz ripit mai ripot.

•

S'il vous plait répétez mon report.

S-il vu ple repete mon röpor.

••

Repetídme, por favor, el control.

Repetidme, por favor, el control.

•••

Per favore ripeti il mio rapporto.

Per favore ripeti il mio raporto.

••••

Bitte wiederholen Sie meinen Rapport. 

Bite vidărholăn zi mainăn raport.

Mulţumesc foarte mult pentru control.

Thank you very much for the report.

Tenc iu veri maci fo dă ripot.

•

Merçi beaucoup pour le report.

Mersi bocu pur lö röpor.

••

Muchas gracias para el control.

Mucias grasias para el control.

•••

Molte grazie per il rapporto.

Molte graţie per il raporto.

••••

Vielen Dank für den Rapport.

Filăn danc für den raport.

Este ceva / puţin / mult QRM pe această frecvenţă.

There is some / There is a little / There is a lot of QRM on this frequency.

Deă iz sam / Deă iz ă litl / Deă iz ă lat av chiu-a-em an dis fricuănsi.

•

Il y a du QRM / Il y a un peu de QRM / Il y a beaucoup de QRM sur cette fréquence.

Il-i-a dü cu-er-em / Il-i-a ăn pö dö cu-er-em / Il-i-a bocu dö cu-er-em sür set frecans.

••

Es algo / Es poco / Es mucho QRM en ésta frecuencia.

Es algo / Es poco / Es mucio cu-erre-emme en esta frecuensia.

•••

C'è del QRM / C'è un pò di QRM / C'è molto QRM su questa frequenza.

Ce del cu-er-eme / Ce un po di cu-er-eme / Ce molto cu-ereme su cuesta frecuenţa.

••••

Es ist etwas /Es ist ein wenig / Es ist viel QRM auf dieser Frequenz.

Es ist etvas / Es ist ain venig / Es ist fil cu-er-em auf dizăr frecvenţ.

Semnalul dumneavoastră este în QSB (lent / rapid).

There is a (slow / fast) QSB on your signal.

 Deă iz ă (slãu / fest) chiu-es-bi an iur signăl.

•

Il y a du QSB (lent / rapide) sur votre signal.

Il-i-a dü cü-es-be (lan / rapid) sür votră sinial.

••

Vuestro señal ésta en QSB (flojo / rápido).

Vuestro senial esta en cu-esse-be (floho / rapido).

•••

C'è del QSB (lento / rapido) sul tuo segnale.

Ce del cu-esse-bi (lento / rapido) sul tuo seniale.

••••

Es ist langsames / schnelles QSB auf Ihren Signal.

Es ist langsames / şneles cu-es-be auf irăn signal.

Am pierdut prima / ultima parte a transmisiei dumneavoastră.

I lost the first / the last part of your transmission.

Ai lăst dă fãst / dă last pat av iur trenzmişăn.

•

J'ai perdu la première partie / la dernière partie de votre transmission.

J-e perdü la prömier parti / la dernier parti de votră transmision.

••

Hé perdido la priméra / la última parte de su transmisión.

E perdido la primera / la ultima parte de su transmision.

•••

Ho perduta la prima / l'ultima parte del tuo messaggio.

O perduta la prima / l-ultima parte del tuo mesagio.

••••

Ich habe den ersten / die letzten Teil Ihres Durchgangs verloren.

Ih habe den erstăn / di leţtăn tail ires durhgangs verlorăn.

Cum este modulaţia mea (tonul meu în telegrafie)?

How is my modulation (my CW tone)?

Hau iz mai mădiuleişăn (mai si-dabliu toun)?

•

Comment est ma modulation (ma note en telegraphie) s’il vous plait?

Coman e ma modülasion (ma not an telegrafi) s-il vu ple?

••

¿ Cómo es mi modulación (mi tóno de telegrafia)?

Como es mi modulasion (mi tono de telegrafia)?

•••

Com-è la mia modulazione (il mio tono telegrafico)?

Com-e la mia modulaţione (il mio tono telegrafico)?

••••

Wie klingt meine Modulation / mein CW-Ton?

Vi clingt maine modulaţion / main ţe-ve-ton?

Modulaţia dumneavoastră este excelentă.

Your modulation is excellent.

Iur mădiuleişăn iz exălănt.

•

Votre modulation est excellente.

Votră modülasion et-exelantă.

••

Vuéstra modulación es estupénda.

Vuestra modulasion es estupenda.

•••

La tua modulazione è eccellente.

La tua modulaţione e eccelente.

••••

Ihre Modulation ist ausgezeichnet.

Ire modulaţion ist ausgeţaihnet.

Modulaţia este puternic / uşor distorsionată.

The modulation is badly / slightly distorted.

Dă mădiuleişăn iz bedli / slaitli distorşăd.

•

La modulation est gravement / légèrement distordue.

La modülasion e gravöman / lejerman distordü.

••

La modulación es fuerte / poco distorsionada.

La modulasion es fuerte / poco distorsionada.

•••

La modulazione e molto / leggermente distorta.

La modulaţione e molto / legermente distorta.

••••

Die Modulation ist ziemlich / etwas verzerrt.

Di modulaţion ist ţimlih / etvas verţert.

Încercaţi să reduceţi volumul microfonului dumneavoastră.

Try reducing your mike gain.

Trai ridiusing iur maic ghein.

• 

Essayez de réduire votre gain micro.

Eseie dö redüir votră ghein micro.

••

Intentád reducir el vólumen de vuestro micrófono.

Intentad redusir el volumen de vuestro microfono.

•••

Prova a ridurre il guadagno microfonico.

Prova a ridure il guadanio microfonico.

••••

Versuchen Sie Ihre Mikrofonverstärkung zu reduzieren.

Fersuhăn zi ire microfonferştercung ţu reduţirăn.

Veniţi vă rog pe frecvenţa mea, sunteţi cu 2 kilohertzi mai jos / mai sus.

Please net onto my frequency, you are 2 Kc/s lower / higher.

Pliz net ontou mai fricuănsi, iu a tu chei-si-s lãuă / haiă.

•

Réglez-vous sur ma fréquence, vous êtes 2 Khz plus bas / plus haut.

Regle-vu sür ma frecans, vuz-et dö chiloerţ plü ba / plü o.

••

Veníd por favor en mi frecuencia, teneis dos kilohertzios más bajo / más arriba.

Venid por favor en mi frecuensia, teneis dos chiloherţios mas baho / mas ariba.

•••

Per favore fà isoonda sulla mia frequenza, tu sei 2 Khz più basso / più alto.

Per favore fa izo-onda sulla mia frecuenţa, tu sei due chiloherţ piu basso / piu alto.

••••

Kommen Sie auf meine Frequenz, Sie sind 2 Khz zu tief / zu hoch.

Comăn zi auf maine frecvenţ, zi zind ţvai chiloherţ ţu tif / ţu hoh.

QTH, NUME   

QTH-ul meu este Constanţa. Enunţ QTH-ul meu pe litere.

My QTH is Constanţa. I spell out my QTH.

Mai chiu-ti-eici iz Constanţa. Ai spel aut mai chiuti-eici.

•

Mon QTH est Constanţa. J'épelle mon QTH.

Mon cü-te-aş e Constanţa. J-epel mon cü-te-aş.

••

Mi QTH es Constanţa. Te doy mi QTH por létras.

Mi cu-te-ace es Constanţa. Te doi mi cu-te-ace por letras.

•••

Il mio QTH è Constanţa. Faccio lo spelling del mio QTH.

Il mio cu-ti-acca e Constanţa. Facio lo speling del mio cu-tiacca.

••••

Mein QTH ist Constanţa. Ich buchstabiere mein QTH.

Main cu-te-ha ist Constanţa. Ih buhştabire main cu-te-ha.

Mă aflu amplasat la 50 de kilometri nord de capitală.

I am located 50 kilometres north of the capital city.

Ai em locheităd fifti chilomităs nod av dă chepităl siti.

•

Je suis 50 kilomètres au nord de la capitale.

Jö süi sencant chilometră o nor dö la capital.

••

Estóy localizado a los 50 kilómetros al nórte de capital.

Estoi localizado a los cincuenta chilometros al norte de capital.

•••

Io mi trovo a 50 kilometri a nord della capitale.

Io mi trovo a cincuanta chilometri a nord della capitale.

••••

Ich befinde mich 50 Kilometer nördlich des Haupstadt.

Ih befinde mih fünfţih chilometăr nördlih des haupştat.

Ţara mea este România.

My country is Romania.

Mai cãuntri iz roumeniă.

•

Mon pays est la Roumanie.

Mon pei e la rumani.

••

Mi pais es Rumania.

Mi pais es rumania.

•••

Il mio paese è la Romania.

Il mio paeze e la romania.

••••

Mein Land ist Rumänien.
Main land ist rumenien.

Daţi-mi din nou QTH-ul dumneavoastră. Spuneţi-l pe litere vă rog.

Give me your QTH again. Spell it, please.

Ghiv mi iur chiu-ti-eici ăghein. Spel it, pliz.

•

Donnez-moi à nouveau votre QTH. Épelez-le s'il vous plait.

Done-moa a nuvo votră cu-te-aş. Epöle-lö s-il vu ple.

••

Dáme otra vez su QTH. Dimelo por létras, por favor.

Dame otra vez su cu-te-ace. Dimelo por letras, por favor.

•••

Ripeti ancora il tuo QTH. Fa lo spelling per favore.

Ripeti ancora il tuo cu-ti-acca. Fa lo speling, per favore.

••••

Geben sie Ihr QTH noch einmal. Bitte buchstabieren Sie es.

Ghebăn zi ir cu-te-ha noh ainmal. Bite buhştabirăn zi es.

Eu trăiesc la ţară, satul meu se află lângă oraşul Timişoara.

I live in the countryside, my village is located near the city of Timişoara.

Ai liv in dă cãuntrisaid, mai viligi iz locheităd niă dă siti av Timişoara.

•

Je vis à la campagne, mon village est situé près de la ville de Timişoara.

Jö vi a la campaniă, mon vilaj e sitüe pre dö la vil dö Timişoara.

••

Yo vivo al campo, cerca de la ciudad de Timişoara.

Gio vivo al campo, serca de la siudad de Timişoara.

•••

Io vivo in campagna, il mio paese è vicino alla città di Timişoara.

Io vivo in campania, il mio paeze e vicino alla cita di Timişoara.

••••

Ich lebe auf dem Land, mein Dorf liegt in der Nähe der Stadt Timişoara.

Ih lebe auf dem land, main dorf ligt in der nee der ştat Timişoara.

Sunt în vacanţă pe malul Mării Negre / în munţii Făgăraş / în Delta Dunării.

I am on holiday on the Black Sea Coast / in the Fãgãraş mountains / in the Danube Delta.  

Ai em an halidei an dă blec si cost / in dă Făgăraş maunteins/ in dă deniub deltă.

•

Je suis en vacances sur la côte de la Mer Noire / dans les montagnes de Fãgãraş / dans le

delta du Danube.

Jö süi an vacans sür la cot dö la mer noar / dan le montanie dö Făgăraş / dan lö delta dü danüb.

••

Estóy de vacaciones en la orilla del Mar Négro / en las montañas de Fãgãraº / en la

Delta del Danúbio.

Estoi de vacasiones en la oriia del mar negro / en las montanias de Făgăraş / en la delta del danubio.

•••

Sono in vacanza sulla costa del Mar Nero / nelle montagne Fãgãraş / sul Delta del Danubio.

Sono in vacanţa sulla costa del mar nero / nelle montanie Făgăraş / sul delta del danubio.

••••

Ich bin im Urlaub an der Schwarzmeerküste / in den Fogarasch Bergen / im Donaudelta.

Ih bin im urlaub an der şvarţmercüste / in den fogaraş bergăn/ im donaudelta.

QTH-ul meu se află în partea nordică / sudică / estică / vestică a ţării

My QTH is in the northern / southern / eastern/ western part of the country.

Mai chiu-ti-eici iz in dă nodăn / sadăn / istăn / uestăn pat av dă cãuntri.

•

Mon QTH est dans la partie Nord / Sud / Est / Ouest du pays.

Mon cü-te-aş e dan la parti nor / süd / est / uest dü pei.

••

Mi QTH se hálla en la parte nórtica / del sur / del este / del oeste del pais.

Mi cu-te-ace se haia en la parte nortica / del sur / del este/ del oeste del pais.

•••

Il mio QTH è nel nord / sud / est / ovest / del paese.

Il mio cu-ti-acca e nel nord / sud / est / ovest del paeze.

••••

Mein QTH ist im nördlichen / südlichen / östlichen / westlichen Teil des Landes.

Main cu-te-ha ist im nördlihăn / züdlihăn / östlihăn / vestlihăn tail des landes.

Unde este QTH-ul dumneavoastră?

Where is your QTH?

Ueã iz iur chiu-ti-eici?

•

Où est votre QTH?

U e votră cü-te-aş?

••

¿Dónde está vuestro QTH?

Donde esta vuestro cu-te-ace?

•••

Dov'è il tuo QTH?

Dov-e il tuo cu-ti-acca?

••••

Wo ist Ihr QTH?

Vo ist ir cu-te-ha?

Am găsit QTH-ul dumneavoastră pe hartă.

I have found your QTH on the map.

Ai hev faund iur chiu-ti-eici an dă mep.

•

J'ai trouvé votre QTH sur la carte.

J-e truve votră cü-te-aş sür la cartă.

••

He encontrado su QTH en el mapa.

E encontrado su cu-te-ace en el mapa.

•••

Ho trovato il tuo QTH sulla carta geografica.

O trovato il tuo cu-ti-acca sulla carta geografica.

••••

Ich habe Ihr QTH auf der Karte gefunden.

Ih habe ir cu-te-ha auf der carte gefundăn.

Altitudinea QTH-ului meu este de circa 600 metri deasupra nivelului mării.

The altitude of my QTH is approximately 600 metres above sea level.

Di eltitiud av mai chiu-ti-eici iz ăproximătli six handrăd mităs ăbav si levăl.

•

L'altitude de mon QTH est d'environs six cents mètres au dessus du niveau de la mer.

L-altitüd dö mon cü-te-aş e d-anviron sis san metră o dösü dü nivo dö la mer.

••

La altitud de mi QTH es de aproximadamente seiscientos métros a partir del nivel del mar.

La altitud de mi cu-te-ace es de aproximadamente seisientos metros a partir del nivel del mar.

•••

L'altezza del mio QTH e di circa 600 metri sul livello del mare.

L-alteţa del mio cu-ti-acca e di circa seicento metri sul livelo del mare.

••••

Die Höhe meines QTH's ist ungefähr 600 Meter über dem Meeresspiegel.

Di höe maines cu-te-ha-s ist unghefer zex hundărt metăr über dem meresşpigăl.

Aţi fost în ţara mea? / în oraşul meu? Da, am fost in ţara / oraşul dumneavoastră.

Have you been to my country? / to my city? Yes, I have been to your country. / your city. 

Hev iu bin tu mai cãuntri? / tu mai siti? Ies, ai hev bin tu iur cãuntri. / iur siti.

•

Étes-vous venu dans mon pays? / dans mon QTH? Oui, je suis venu dans votre pays. /

dans votre QTH.

Et-vu vönü dan mon pei? / dan mon cü-te-aş? Ui, jö süi vönüdan votră pei. / dan votră cü-te-aş.

••

¿Has estado en mi pais? / en mi ciudad? Si, he estado in vuestro pais. / en vuestra ciudad.

As estado en mi pais? / en mi siudad? Si, e estado in vuestro pais. / en vuestra siudad.

•••

Se già stato nel mio paese? / nella mia città? Si, io sono stato nel tuo paese. / nella tua

città.

Se gia stato nel mio paeze? / nella mia cita? Si, io sono stato nel tuo paeze. / nella tua cita.

••••

Waren Sie schon in meinem Land? / in meinem QTH? Ja, ich war schon in Ihrem Land. /

in Ihrem QTH.

Varăn zi şon in mainăm land? / in mainăm cu-te-ha? Ia, ih var şon in irăm land. / in irăm cu-te-ha.

Am fost acolo în vacanţă anul trecut. / acum doi ani. /demult.

I was there on holiday last year / two years ago / a long time ago.

I uaz deă an halidei last iă. / tu iãs ăgou. / ă long taim ăgou.

•

J'étais là en vacances l'année passée. / il y a deux ans. / il y a longtemps.

J-ete la an vacans l-ane pase. / il-i-a döz-an. / il-i-a longtam.

••

He estado allí de vacaciones el año pasado. / hace dos años. / hace mucho tiempo.

E estado ai de vacasiones en el anio pasado. / ase dos anios. / ase mucio tiempo.

•••

Io ero là in vacanza l'anno scorso. / due anni fa. / molto tempo fa.

Io ero la in vacanţa l-anno scorso. / due anni fa. / molto tempo fa.

••••

Ich war dort im Urlaub im letzten Jahr. / vor zwei Jahren. / vor langer Zeit.

Ih var dort im urlaub im leţtăn iar. / for ţvai iarăn. / for langăr ţait.

Cum v-a plăcut ţara mea? / oraşul meu? Mi-a plăcut foarte mult.

How did you like my country? / my city? I like it very much.

Hau did iu laic mai căuntri / mai siti? Ai laic it veri maci.

•

Avez-vous aimé mon pays? / mon QTH? Je l'ai beaucoup aimé.

Ave-vu eme mon pei? mon cü-te-aş? Jö l-e bocu eme.

••

¿Cómo le ha gustado mi pais? / mi ciudad? Me ha gustado mucho.

Como le a gustado mi pais? / mi siudad? Me a gustado mucio.

•••

Ti è piaciuto il mio paese? / la mia città? Mi piace moltissimo.

Ti e piaciuto il mio paeze? / la mia cita? Mi piace moltissimo.

••••

Wie hat Ihnen mein Land / mein QTH gefallen? Es hat mir sehr gut gefallen.

Vi hat inăn main land / main cu-te-ha gefalăn? Es hat mir zer gut gefalăn.

Numele meu este Mircea. Îl voi enunţa pe litere. Enunţaţi vă rog numele dumneavoastră pe litere.

My name is Mircea. I will spell it. Spell out your name, please.

Mai neim iz Mircea. Ai uil spel it. Spel aut iur neim, pliz.

•

Mon prénom est Mircea. Je l'épelle. Épelez-moi votre prénom, s'il vous plait.

Mon prenom e Mircea. Jö l-epel. Epele-moa votră prenom, s-il vu ple.

••

Mi nombre es Mircea. Lo voy a enunciar por létras. Enunciad por favor vuestro nómbre por létras.

Mi nombre es Mircea. Lo voi a enunsiar por letras.

Enunsiad por favor vuestro nombre por letras.

•••

Il mio nome è Mircea. Faccio lo spelling. Per favore fa lo spelling del tuo nome.

Il mio nome e Mircea. Facio lo speling. Per favore fa lo speling del tuo nome.

••••

Mein Name ist Mircea. Ich buchstabiere es. Buchstabieren Sie bitte Ihren Namen.

Main name ist Mircea. Ih buhştabire es. Buhştabirăn zi bite irăn namăn.

Aici operator este Nic, diminutiv de la Nicolae.                    

The handle here is Nic, short for Nicolae.

Dă hendl hiă iz Nic, şot av Nicolae.

•

Le prénom ici est Nic, le diminutif de Nicolae.

Lö prenom isi e Nic, lö diminütif dö Nicolae.

••

Aquí Nic es operador, diminutivo de Nicolae.

Achi Nic es operador, diminutivo de Nicolae.

•••

Qui l'operatore è Nic, abbreviazione di Nicolae.

Cui l-operatore e Nic, abreviaţione di Nicolae.

••••

Der Name ist Nic, kurz für Nicolae.

Der name ist Nic, curţ für Nicolae.

Am 40 de ani. Sunt radioamator de 20 de ani.

I am 40 years old. I have been a ham for 20 years.

Ai em foti iãs old. Ai hev bin ă hem fo tuenti iãs.

•

J'ai 40 ans. Je suis radio-amateur depuis 20 ans.

J-e carant an. Jö süi radio-amatör döpüi ven an.

••

Téngo 40 años. Estóy radioaficionado desde 20 años.

Tengo cuarenta anios. Estoi radioaficionado desde beinte anios.

•••

Io ho 40 anni. Sono radioamatore da 20 anni.

Io o cuaranta anni. Sono radioamatore da venti anni.

••••

Ich bin 40 Jahre alt. Ich bin Funkamateur seit 20 Jahren.

Ih bin firţih iare alt. Ih bin funkamatör zait ţvanţih iarăn.

Mi-am obţinut autorizaţia acum 10 ani.

I obtained my license ten years ago.

Ai obteind mai laisăns ten iãs ăgou.

•

J'ai reçu ma licence il y a dix ans.

J-e rösü ma lisans il-i-a diz-an.

••

Me he obtenido la autorización hace diéz años.

Me e obtenido la autorizasion ase dies anios.

•••

Ho ottenuto la licenza dieci anni fa.

O otenuto la licenţa dieci anni fa.

••••

Ich habe meine Lizenz vor zehn Jahren bekommen.

Ih habe maine liţenţ for ţen iarăn becomăn.

Sunt un începător. Îmi face mare plăcere acest hobby.

I am a beginner. I enjoy this hobby very much.

Ai em ă beghină. Ai engioi dis habi veri maci.

•

Je suis un débutant. J'adore ce hobby.

Jö süi ăn debütan. J-ador sö obi.

••

Soy un novato. Gózo mucho de ésta afición.

Soi un novato. Gozo mucio de esta afision.

•••

Io sono un principiante. Questo hobby mi piace moltissimo.

Io sono un principiante. Cuesto hobi mi piace moltissimo.

••••

Ich bin ein Anfänger. Ich habe viel Freude an diesen Hobby.

Ih bin ain anfengăr. Ih habe fil fraide an dizăn hobi.

Bun-venit în benzi! Radioamatorismul este o distracţie minunată.

Welcome on the bands! Amateur radio is a wonderful pastime.

Uelcam an dă benţ! Emătăr rediou iz ă uandăful pastaim.

•

Bienvenue sur les bandes! La radio d'amateur est un merveilleux passe-temps.

Bienvönü sür le bandă! La radio d-amatör et-ăn merveiö pastam.

••

Bienvenido en banda! La radioafición es un pasatiempo maravilloso.

Bienvenido en banda! La radioafision es un pasatiempo maravioso.

•••

Benvenuto sulle bande! L'attività di radioamatore è un passatempo meraviglioso.

Benvenuto sulle bande! L-ativita di radioamatore e un pasatempo meraviliozo.

••••

Willkommmen auf den Bändern! Amateurfunk ist ein wunderbarer Zeitvertrieb.

Vilcomăn auf den bendărn! Amatörfunc ist ain vundărbarăr ţaitfertrib.

CONDIŢII DE PROPAGARE    

Cum este propagarea astăzi? Propagarea este destul de bună astăzi.

How are the conditions today? The conditions are good enough today.

Hau a dă candişăns tudei? Dă candişăns a gud inaf tudei.

•

Comment sont les conditions aujourd'hui? Les conditions sont assez bonnes aujourd'hui.

Coman son le condision ojurd-üi? Le condision son ase bonă

ojurd-üi.

••

¿Cómo está hoy la propagación? La propagación es bastante buena hoy.

Como esta oi la propagasion? La propagasion es bastante buena

oi.

•••

Come sono le condizioni oggi? Oggi le condizioni sono abbastanza buone.

Come sono le condiţioni oggi? Oggi le condiţioni sono

abastanţa buone.

••••

Wie sind die Bedingungen heute? Die Bedingungen sind heute gut genug.

Vi zind di bedingungăn haite? Di bedingungăn zind haite gut genug.

Propagarea este slabă. Ea a fost mult mai bună ieri.

The conditions are poor. They were much better yesterday.

Dă candişăns a pur. Dei veă maci betă iestădei.

•

Les conditions sont médiocres. Elles étaient bien meilleures hier.

Le condision son mediocră. Elă ete bien meiör ier.

••

La propagación es floja. Ayer ha sido mejor.

La propagasion es floha. Aier a sido mehor.

•••

Le condizioni sono cattive. Erano molto meglio ieri.

Le condiţioni sono cattive. Erano molto melio ieri.

••••

Die Bedingungen sind schlecht. Sie waren gestern viel besser.

Di bedingungăn zind şleht. Zi varen gestărn fil besăr.

Propagarea este instabilă. Aş putea să vă pierd în orice moment.

The conditions are unstable. I might lose you at any moment.

Dă candişăns a ansteibăl. Ai mait luz iu et eni momănt.

•

Les conditions sont instables. Je risque de vous perdre à tout instant.

Le condision sont-enstablă. Jö riscă dö vu perdră a tutenstan.

••

La propagación es inestable. Os puedo perder en cualquier momento.

La propagasion es inestable. Os puedo perder en cualchier

momento.

•••

Le condizioni sono instabili. Potrei perderti in ogni momento.

Le condiţioni sono instabili. Potrei perderti in oni momento.

••••

Die Bedingungen sind instabil. Ich könnte Sie jeden Moment verlieren.

Die bedingungăn zind inştabil. Ih könte zi iedăn moment ferlirăn.

Sper să avem o propagare bună mâine / săptămâna viitoare / în viitor.

I hope that we'll have good conditions tomorrow / next week / in the future.

Ai houp det ui-l hev gud candişăns tumorou / next uic / in dă fiutşă.

•    
J'espère que nous aurons de bonnes conditions demain / la semaine prochaine / dans le futur.

J-esper că nuz-oron dö bonnă condision dömen / la sömen proşen/ dan lö fütür.

••

Espero para mañana / para la semana que viene / para el futuro / una mejor propagación.

Espero para maniana / para la semana che viene / para el futuro una mehor propagasion.

•••

Spero che domani / la prossima settimana / nel prossimo futuro le condizioni saranno buone.

Spero che domani / la prossima setimana / nel prossimo futuro le condiţioni sarano buone.

••••

Ich hoffe, daß wir morgen / nächste Woche / in der Zukunft gute Bedingungen haben.

Ih hofe da vir morgăn / nexte vohe / in der ţucunft gutebedingungen habăn.

Semnalul dumneavoastră este mai puternic pe calea lungă.

Your signal is stronger on the long path.

Iur signăl iz strongă an dă long pas.

•

Votre signal est plus fort par le grand tour.

Votră sinial e plü for par lö gran tur.

••

Su señal es más fuerte por la via larga.

Su senial es mas fuerte por la via larga.

•••

Il tuo segnale è più forte sulla via lunga.

Il tuo seniale e piu forte sulla via lunga.

••••

Ihr Signal ist stärker auf den langen Weg.

Ir signal ist ştercăr auf den langăn veg.

Semnalele din Pacific sunt acum mai slabe pe calea scurtă.

Signals from the Pacific are weaker now on the short path.

Signăls făm dă păsific a uică nau an dă şot pas.

•

Les signaux en provenance du Pacifique sont maintenant plus faibles par le petit tour.

Le sinio an provönans dü pasific son mentnan plü feblă par lö pti tur.

••

Las señales del Pacífico están ahora más flojas por la via corta.

Las seniales del pasifico estan aora mas flohas por la via

corta.

•••

I segnali dal Pacifico sono più deboli sulla via corta.

I seniali dal pacifico sono piu deboli sulla via corta.

••••

Die Signale aus dem Pazifik sind jetzt schwächer auf dem kurzen Weg.

Di signale aus dem paţific zind ieţt şvehăr auf dem curţăn veg.

Propagarea cea mai bună este în jurul orei 12.00 UTC.

The best conditions are around 12.00 UTC.

Dă best candişăns a ăraund tuelv handrăd iu-ti-si.

•

Les meilleures conditions sont aux alentours de 12.00 heures UTC (temps universel).

Le meiör condision sont-oz-alantur dö duz-ör ü-te-se (tamz-üniversel).

••

La mejor propagación la tenémos acerca de las 12.00 UTC.

La mehor propagasion la tenemos aserca de las dose u-tese.

•••

Le condizioni migliori sono attorno alle 12.00 UTC. (Greenwich)

Le condiţioni miliori sono atorno alle dodici u-ti-ci. (grinici)

••••

Die besten Bedingungen sind um 12.00 UTC.

Die bestăn bedingungăn zind um ţvölf ur u-te-ţe.

La sfârşitul săptămânii trecute propagarea a fost excelentă.

The conditions have been excellent during the last week-end.

Dă candişăns hev bin exălănt diuring dă last uichend.

•

Les conditions ont été excellentes la fin de semaine passée.

Le condision ont-ete exelantă la fen dö sömen pase.

••

Al final de la semana pasada la propagación a sido estupenda.

Al final de la semana pasada la propagasion a sido estupenda.

•••

Le condizioni erano eccelenti durante l'ultimo week-end.

Le condiţioni erano eccelenti durante l-ultimo uichend.

••••

Die Bedingungen waren ausgezeichnet am letzten Wochenende.

Di bedingungăn varăn ausgeţaihnet am leţtăn vohănende.

Regret, dar nu avem propagare în 80 metri în timpul zilei.

Sorry, during daylight hours we have no conditions on 80 metres.

Sori, diuring deilait auărs ui hev nãu candişăns on eiti mităs.

•

Désolé, dans la journée nous n'avons pas de propagation sur 80 mètres.

Dezole, dan la jurne nu n-avon pa dö propagasion sür catră-

ven metră.

••

Lo siento, pero no tenemos propagación en 80 metros durante el dia.

Lo siento, pero no tenemos propagasion en ocienta metros

durante el dia.

•••

Spiacente, nelle ore di luce diurna non c'è propagazione sugli 80 metri.

Spiacente, nelle ore di luce diurna non c-e propagaţione suli otanta metri.

••••

Es tut mir Leid, aber tagsüber haben wir keine Bedingungen auf 80 Meter.

Es tut mir laid, abăr tagsübăr habăn vir caine bedingungăn auf ahţig metăr.

Benzile inferioare sunt deschise numai în timpul nopţii.

The lower bands are open through the night only.

Dă louă benţ a oupăn sru dă nait onli.

•

Les bandes basses sont ouvertes la nuit seulement.

Le bandă bassă sont-uvertă la nüi sölman.

••

Las bandas inferiores están abiertas sólo durante la noche.

Las bandas inferiores estan abiertas solo durante la noce.

•••

Le bande basse sono aperte solo durante la notte.

Le bande basse sono aperte solo durante la notte.

••••

Die untere Bänder sind nur in der Nacht offen.

Di untere bendăr zind nur in der naht ofăn.

Banda se va închide în curând.

The band will be going out shortly.

Dă bend uil be gãuing aut şotli.

•

La bande va se fermer.

La bandă va sö ferme.

••

La banda se va a cerrar muy pronto.

La banda se va a serar mui pronto.

•••

La banda si chiuderà fra poco.

La banda si chiudera fra poco.

••••

Das Band geht bald zu.

Das band ghet bald ţu.

În vremea din urmă am avut deschideri bune spre Pacific.

We have had good openings into the Pacific lately.

Ui hev hed gud oupănings intu dă păsific leitli.

•

Nous avons eu de bonnes ouvertures vers le Pacifique récemment.

Nuz-avonz-ü dö bonz-uvertüră ver lö pasific resaman.

••

En el ultimo tiempo he tenido buenas abierturas hacia el Pacifico.

En el ultimo tiempo e tenido buenas abierturas asia el pasifico.

•••

Ultimamente abbiamo avuto buone aperture verso il Pacifico.

Ultimamente abiamo avuto buone aperture verso il pacifico.

••••

Wir hatten gute Öffnungen in den Pazifik in letzter Zeit.

Vir hatăn gute öfnungăn in den paţific in leţtăr ţait.

Staţiile sud-americane se aud în jurul miezului nopţii.

South-american stations are coming through around midnight.

Saut-ămericăn steşiăns a camin sru ăraund midnait.

•

Les stations d'Amérique du Sud arrivent vers minuit.

Le stasion d-americ dü süd arivă ver minüi.

••

Las estaciones suramericanas se oyen durante la medianoche.

Las estasiones suramericanas se oien durante la medianoce.

•••

Le stazioni sudamericani arrivano attorno alla mezzanotte.

Le staţioni sudamericani arivano atorno alla meţanotte.

••••

Die südamerikanischen Stationen kommen gegen Mitternacht durch.

Di züdamericanişăn ştaţionăn comăn ghegăn miternaht durh.

Propagarea se îmbunătăţeşte încet-încet / cu repeziciune.

Conditions are improving slowly / rapidly.

Candişăns a impruving slãuli / repidli.

•

Les conditions s'améliorent lentement / rapidement.

Le condision s-amelior lantöman / rapidman.

••

La propagación mejora poco a poco / rapidamente.

La propagasion mehora poco a poco / rapidamente.

•••

Le condizioni migliorano lentamente / rapidamente.

Le condiţioni miliorano lentamente / rapidamente.

••••

Die Bedingungen werden langsam / schnell besser.

Di bedingungăn verdăn langsam / şnel besăr.

Să sperăm că ne vom reîntâlni în condiţii de propagare mai bune.

Let's hope we'll meet again under better conditions.

Leţ houp ui-l mit ăghein andă betă candişăns.

•

Espérons que nous nous rencontrerons à nouveau dans de meilleures conditions.

Esperon că nu nu rancontreron a nuvo dan dö meiör condision.

••

Esperamos reencontrarnos en condiciones de mejor propagación.

Esperamos reencontrarnos en condisiones de mehor propagasion.

•••

Speriamo di incontrarti ancora in migliori condizioni.

Speriamo di incontrarti ancora in miliori condiţioni.

••••

Hoffen wir, daß wir uns unter besseren Bedingungen wieder treffen.

Hofăn vir das vir uns untăr besărăn bedingungăn vidăr trefăn.

VREMEA   

Vremea este frumoasă.

The weather is fine.

Dă uedă iz fain.

•

Le temps est beau.

Lö tam e bo.

••

Hace buen tiempo.

Ase buen tiempo.

•••

Il tempo è bello.

Il tempo e bello.

••••

Das Wetter ist schön.

Das vetăr ist şön.

Cum este vremea acolo? / în QTH-ul dumneavoastră?

How is the weather over there? / at your QTH?

Hau iz dă uedă ovă deă? / et iur chiu-ti-eici?

•

Comment est le temps par là? / dans votre QTH?

Coman e lö tam par la? / dan votră cü-te-aş?

••

¿Cómo está el tiempo allí? / en su QTH?

Como esta el tiempo ai? / en su cu-te-ace?

•••

Come è il tempo laggiù? / al tuo QTH?

Come e il tempo lagiu? / al tuo cu-ti-acca?

••••

Wie ist das Wetter bei Ihnen? / in Ihrem QTH?

Vi ist das vetăr bai inăn? / in irăm cu-te-ha?

Vremea este rea / ploioasă / senină / înnorată / vântoasă / geroasă / ceţoasă /călduroasă / rece / toridă.

The weather is bad / rainy / clear / cloudy / windy/ frosty / foggy / warm / cold / very hot.

Dă uedă iz bed / reini / cliă / clãudi / uindi / frasti/ fãghi/ uãm / cold / veri hat.

•

Le temps est mauvais / pluvieux / clair / nuageux / venteux / Il gèle (fără «Le temps est»)/ Il y a du brouillard (fără «Le temps est»)/ chaud / froid /torride.

Lö tam e move / plüviö / cler / nüajö / ventö / Il jel / Ili-a dü bruiar / şo / froa / toridă.

••

Hace mal tiempo / Llueve / Hace tiempo sereno / Esta anublado / Hace viento /Está helado / Hay niebla / Hace calor / Hace frio / Hace un tiempo canicular.

Ase mal tiempo / Iueve / Ase tiempo sereno / Esta anublado /Ase viento / Esta elado / Ai niebla / Ase calor / Ase frio /Ase un tiempo canicular.

•••

Il tempo è cattivo / piovoso / sereno / nuvoloso / ventoso / gelato / nebbioso / caldo /

freddo / caldissimo.

Il tempo e cattivo / piovozo / sereno / nuvolozo / ventozo /gelato / nebiozo / caldo / freddo / caldissimo.

••••

Das Wetter ist schlecht / regnerisch / klar / bewölkt / windig / frostig / neblig / warm / kalt/ heiß.

Das vetăr ist şleht / regnăriş / clar / bevölct / vindig /frostig / neblig / varm / calt / hais.

Este o zi însorită / mohorâtă.

It's a sunny / dull day.

Iţ ă sani / dal dei.

•

Nous avons un jour ensoleillé / sombre.

Nuz-avonz-ăn jur ansoleie / sombră.

••

Es un día soleado / desabrido.

Es un dia soleado / desabrido.

•••

É una giornata di sole / una giornata rabbuiata.

E una giornata di sole / una giornata rabuiata.

••••

Heute ist sonnig / düster.

Haite ist zonnig / düstăr.

A plouat noaptea trecută.

We had rain last night.

Ui hed rein last nait.

•

Nous avons eu de la pluie la nuit passée.

Nuz-avonz-ü dö la plüiă la nüi pase.

••

Ha llovido la noche pasada.

A iovido la noce pasada.

•••

La notte scorsa abbiamo avuto pioggia.

La notte scorsa abiamo avuto piogia.

••••

Wir hatten Regen in den letzten Nacht.

Vir hattăn regăn in den leţtăn naht.

Ninge de două ore.

It has been snowing for two hours.

It hez bin snãuing fo tu auărs.

•

Il tombe de la neige depuis deux heures.

Il tomb de la nejă döpüi döz-ör.

••

Nieva désde hace dos hóras.

Nieva desde ase dos oras.

•••

Ha nevicato per due ore.

A nevicato per due ore.

••••

Es schneit seit zwei Stunden.

Es şnait zait ţvai ştundăn.

Temperatura este de 22 de grade Celsius.

The temperature is twenty-two degrees centigrade.

Dă tempriciă iz tuenti-tu digriz sentigreid.

•

La température est de 22 degrés centigrades.

La tamperatür e dö ven-dö dögre santigradă.

••

La temperatura es de 22 grados centigrados.

La temperatura es de beintidos grados sentigrados.

•••

La temperatura è 22 gradi centigradi.

La temperatura e ventidue gradi centigradi.

••••

Die Temperatur beträgt 22 Grad Celsius.

Di temperatur betregt ţvaiundţvanţig grad ţelzius.

Temperatura este de câteva grade peste / sub punctul de îngheţ.

The temperature is a few degrees above / below freezing point.

Dă tempriciă iz ă fiu digriz ăbov / bilou frizing point.

•

La température est de quelques degrés au dessus / en dessous de zéro.

La tamperatür e dö chelcö dögre o dösü / an dösu dö zero.

••

La temperatura es de unos cuantos grados más zéro / bajo zéro.

La temperatura es de unos cuantos grados mas sero / baho sero.

•••

La temperatura è di pochi gradi sopra / sotto il punto di congelamento.

La temperatura e di pochi gradi sopra / sotto il punto di

congelamento.

••••

Die Temperatur ist ein paar Grad über / unter den Gefrierpunkt.

Di temperatur ist ain par grad übăr / untăr den gefrirpunct.

Iarna din acest an este foarte rece.

This year's winter is very cold.

Dis iã-s uintă iz veri cold.

•

Cette année l'hiver est très froid.

Set ane l-iver e tre froa.

••

En el invierno de este año hace mucho frio.

En el invierno de este anio ase mucio frio.

•••

Quest'anno l'inverno è molto freddo.

Cuest-anno l-inverno e molto freddo.

••••

Dieses Jahr ist der Winter sehr kalt.

Dizăs iar ist der vintăr zer calt.

Primăvara este aproape.

The spring is around the corner.

Dă spring iz ăraund dă cornă.

•

Le printemps est proche.

Lö prentam e proş.

••

La primavera es muy cerca.

La primavera es mui serca.

•••

La primavera è dietro l'angolo.

La primavera e dietro l-angolo.

••••

Der Frühling steht vor der Tür.

Der früling ştet for der tür.

Vara anului trecut a fost toridă.

Last year's summer was hot.

Last iã-s samă uaz hat.

•

L'été dernier à été chaud.

L-ete dernie a ete şo.

••

El verrano del año pasado ha sido canicular.

El verano del anio pasado a sido canicular.

•••

L'anno scorso l'estate è stata caldissima.

L-anno scorso l-estate e stata caldissima.

••••

Der Sommer im letzten Jahr war heiß.

Der zomăr im leţtăn iar var hais.

Toamna a fost foarte plăcută până acum.

The autumn was very pleasant so far.

Di otăm uaz veri plezănt so fa.

•

L'automne est très agréable jusqu'à maintenant.

L-otom e trez-agreablă jüsc-a mentnan.

••

El otoño ha sido muy agreable hasta ahora.

El otonio a sido mui agreable asta aora.

•••

L'autunno e finora molto piacevole.

L-autunno e finora molto piacevole.

••••

Der Herbst ist bisher sehr angenehm.

Der herbst ist bisher zer anghenem.

Pe sol e un strat gros / de câţiva centimetri de zăpadă.

There is a lot of snow / a few centimetres of snow on the ground.

Deă iz ă lat av snãu / ă fiu sentimităs av snãu an dă graund.

•

Il y a beaucoup de neige / quelques centimètres de neige sur le sol.

Il-i-a bocu dö nejă / chelcă santimetră dö nejă sür lö sol.

••

Sobre la tierra hay un gordo estrato / un estrato de unos cuantos centímetros de nieve.

Sobre la tiera ai un gordo estrato / un estrato de unos cuantos sentimetros de nieve.

•••

C'è molta neve /pochi centimetri di neve per terra.

Ce molta neve / pochi centimetri di neve per terra.

••••

Es liegt viel Schnee / ein wenig Schnee auf der Erde.

Es ligt fil şne / ain venih şne auf der erde.

Furtuna / Furtuna cu trăsnete este pe aproape.

The storm / The thunderstorm is close.

Dă stom/ Dă tandăstom iz cloz.

•

La tempête / L'orage est proche.

La tampetă / L-oraj e proş.

••

La tempestad / La tempestad a relámpagos está muy cerca.

La tempestad / La tempestad a relampagos esta mui serca.

•••

La bufera / La bufera di tuoni e vicina.

La bufera / La bufera di tuoni e vicina.

••••

Der Sturm/ Das Gewitter ist nah.

Der şturm / Das gevităr ist na.

Cerul este albastru, soarele străluceşte. Cerul e acoperit.

The sky is blue, the sun is shining. The sky is overcast.

Dă scai iz blu, dă san iz şaining. Dă scai iz ovăchest.

•

Le ciel est bleu, le soleil brille. Le ciel est couvert.

Lö siel e blö, lö solei briă. Lö siel e cuver.

••

El cielo es azúl, el sol resplandece. El cielo está cubierto.

El sielo es azul, el sol resplandese. El sielo esta cubierto.

•••

Il cielo è blu, il sole è brillante. Il cielo è coperto.

Il cielo e blu, il sole e brilante. El cielo e coperto.

••••

Der Himmel ist blau, die Sonne scheint. Der Himmel ist bedeckt.

Der himmăl ist blau, di zonne şaint. 

DIPLOME

Colecţionaţi diplome? Da, îmi place să colecţionez diplome.

Do you collect awards? Yes, I like to collect awards.

Du iu colect auãrds? Ies, ai laic tu colect auãrds.

•

Faites vous collection de diplômes? Oui, j'aime collectioner les diplômes.

Fet-vu colexion dö diplomă? Ui, j-em colexione le diplomă.

••

¿Coleccionad diplomas? Si, me gusta coleccionar diplomas.

Colexionad diplomas? Si, me gusta colexionar diplomas.

•••

Tu collezioni diplomi? Si, a me piace collezionare diplomi.

Tu colleţioni diplomi? Si, a me piace colleţionare diplomi.

••••

Sammeln Sie Diplome? Ja, ich liebe es, Diplome zu sammeln.

Samăln zi diplome? Ia, ih libe es, diplome ţu samăln.

Câte diplome aveţi? Am 97 de diplome.

How many awards do you have already? I have 97 awards.

Hau meni auãrds du iu hev olredi? Ai hev 97 auãrds.

•

Combien avez vous déjà de diplômes? J'ai déjà 97 diplômes.

Combien ave-vu deja dö diplomă? J-e deja catră-ven di-set diplomă.

••

¿Cuantas diplomas teneis? Tengo 97 diplomas.

Cuantas diplomas teneis? Tengo noventa i siete diplomas.

•••

Quanti diplomi hai già? Ho 97 diplomi.

Cuanti diplomi ai gia? O novantasette diplomi.

••••

Wieviele Diplome haben Sie bisher? Ich habe bisher 97 Diplome.

Vifile diplome habăn zi bisher? Ih habe bisher zibănundnainţih diplome.

Cunoaşteţi cerinţele diplomelor IOTA? Da, le cunosc.

Do you know the requirements for the IOTA awards? Yes, I do.

Du iu nãu dă ricuaiămenţ fo dă ai-ou-ti-ei auãrds? Ies, ai du.

•

Connaissez vous les condition d'obtention des diplômes IOTA? Oui, je les connais.

Conese-vu le condision d-obtansion de diplomă IOTA? Ui, jö le cone.

••

¿Conoceis los requisitos de los diplomas IOTA? Si, los conozco.

Conoseis los rechisitos de los diplomas IOTA? Si, los conosco.

•••

Conosci i requisiti per il diploma IOTA? Si, li conosco.

Conoşi i recviziti per il diploma IOTA? Si, li conosco.

••••

Kennen Sie die Aufforderungen für die IOTA-Diplome? Ja, ich kenne sie.

Chenăn zi di auforderungăn für di IOTA-diplome? Ia, ih chene zi.

Vă rog trimiteţi-mi câteva informaţii privitor la acea diplomă / acele diplome.

Please send me some information regarding that award / those awards.

Pliz send mi sam infomeişăn rigading det auãrd / douz auãrds.

•

Envoyez moi quelques renseignement concernant ce diplôme / ces diplômes, s'il vous plait.

Anvoaie-moa chelcă ranseniöman consernan sö diplomă / se diplomă, s-il vu ple.

••

Por favor mandádme unas cuantas informaciones para aquella diploma / para aquellas diplomas.

Por favor mandadme unas cuantas informasiones para acheia diploma / para acheias diplomas.

•••

Per favore mandami alcune informazioni su quel diploma / quei diplomi.

Per favore mandami alcune informaţioni su cuel diploma / cuei diplomi.

••••

Bitte senden Sie mir einige Informationen über dieses Diplom / diese Diplome.

Bite zendăn zi mir ainige informaţionăn übăr dizes diplom /dize diplome.

Diploma poate fi obţinută numai în acest an.

The award is available this year only.

Di auãrd iz ăveilăbăl dis iă onli.

•

Le diplôme est disponible cette année seulement.

Lö diplomă e disponiblă set ane sölman.

••

El diploma puede ser obtenido sólo en éste año.

El diploma puede ser obtenido solo en este anio.

•••

Il diploma è disponibile solo quest'anno.

Il diploma e disponibile solo cuest-anno.

••••

Das Diplom ist nur dieses Jahr erhältlich.

Das diplom ist nur dizes iar erheltlih.

Aveţi adresa managerului diplomei? Daţi-mi vă rog adresa sa.

Do you have the address of the award manager? Give me his address, please.

Du iu hev di ădres av di auãrd menegiă? Ghiv mi hiz ădres, pliz.

•

Avez vous l'adresse du manager pour le diplôme? Donnez mois son adresse, s'il vous plait.

Ave vu l-adres dü manajer pur lö diplomă? Done moa son adres, s-il vu ple.

••

¿Teneis la dirección del emitente del diploma? Dáme por favor su dirección.

Teneis la direxion del emitente del diploma? Dame por favor su direxion.

•••

Hai l'indirizzo del manager del diploma? Per favore dammi il suo indirizzo.

Ai l-indiriţo del manager del diploma? Per favore dammi il suo indiriţo.

••••

Haben Sie die Adresse des Diplommanagers? Bitte geben Sie mir seine Adresse.

Habăn zi di adrese des diplom-managers? Bite ghebăn zi mir zaine adrese.

Se solicită prezentarea QSL-urilor? Nu, o listă GCR este suficientă.

Are the QSL cards required? No, a GCR list is enough.

A dă chiu-es-el cads ricuaiăd? Nou, ă gi-si-a list iz inaf.

•

Les cartes QSL sont-elles exigées? Non, une liste GCR est suffisante.

Le cartă cu-es-el sont-ellă exije? Non, ün list je-se-er e süfisantă.

••

¿Se solicíta la presentación de las tarjetas QSL? No, una lista GCR es suficiente.

Se solisita la presentasion de las tarjetas cu-esse-elle? No, una lista he-esse-erre es sufisiente.

•••

Sono richieste le QSL? No, è sufficiente una lista GCR.

Sono richieste le cu-es-elle? No, e suficiente una lista gece-erre.

••••

Sind QSL-Karten notwendig? Nein, eine GCR-Liste ist ausreichend.

Zind cu-es-el-cartăn notvendih? Nain, aine ghe-ţe-er-liste ist ausraihănd.

Insula aceea este o nouă entitate pe lista ţărilor DXCC.

That island is a new entity on the DXCC country list.

Det ailănd iz ă niu entiti an dă di-ex-si-si cauntri list.

•

L'île est une nouvelle entité dans la liste des pays DXCC.

L-ilă et-ünă nuvel antite dan la listă de pei de-ix-se-se.

••

Aquella isla es una nueva entidad en la lista de los paises DXCC.

Acheia isla es una nueva entidad en la lista de los paises deechis-se-se.

•••

Quell'isola è un nuovo paese nella lista dei paesi DXCC.

Cuel-izola e un nuovo paeze nella lista dei paezi de-ix-ce-ce.

••••

Diese Insel ist ein neues Entity auf der DXCC-Länderliste.

Dize insăl ist ain naies entiti auf der de-ix-ţe-ţe

lendărliste.

Care este numărul de referinţă IOTA al insulei?

What is the IOTA reference number of the island?

Uat iz dă ai-ou-ti-ei refărăns nambă av di ailănd?

•

Quel est le numéro IOTA de l'île?

Chel e lö nümero IOTA dö l-ilă?

••

¿Cual es el numero de referencia IOTA de la isla?

Cual es el numero de referensia IOTA de la isla?

•••

Qual'è il numero de referenza IOTA dell'isola?

Cual-e il numero de referenţa IOTA del-izola?

••••

Wie lautet die IOTA-Referenznummer des Insel?

Vi lautet di IOTA-referenţnumăr des insăl?

Câte staţii cu indicativ special trebuie să lucrez?

How many stations with special call-sign do I have to work?

Hau meni steişăns uid speşăl col-sain du ai hev tu uoc?

•

Combien de stations avec indicatif spécial ai-je à contacter?

Combien dö stasion avec endicatif spesial e-jö a contacte?

••

¿Cuántas estaciones con indicativo especial débo trabajar?

Cuantas estasiones con indicativo espesial debo trabahar?

•••

Cuante stazioni con nominativo speciale devo lavorare?

Cuante staţioni con nominativo speciale devo lavorare?

••••

Wie viele Stationen mit Sonderrufzeichen muß ich arbeiten?

Vi file ştaţionăn mit zonderrufţaihăn mus ih arbaităn?

Trebuie să contactaţi 10 staţii. Le veţi găsi mai ales în benzile superioare /inferioare.

You have to contact ten stations. You will find them mostly on the higher / lower bands.

Iu hev tu cantăct ten steişăns. Iu uil faind dem mostli an dă haiă / lãuă benţ.

•

Vous avez à contacter dix stations. Vous pourrer les trouver la plupart du temps sur les bandes hautes / sur les bandes basses.

Vuz-ave a contacte di stasion. Vu pure le truve la plüpar dü tam sür le bandă otă / sür le bandă basă.

••

Debeis contactar diéz estaciones. Las vais a hallar sobre todo en las bandas superiores /

inferiores.

Debeis contactar dies estasiones. Las vais a aiar sobre todo en las bandas superiores / inferiores.

•••

Tu devi collegare dieci stazioni. Le troverai principalmente sulle bande più alte / più basse.

Tu devi collegare dieci staţioni. Le troverai principalmente sulle bande piu alte / piu basse.

••••

Sie benötigen Verbindungen mit zehn Stationen. Sie können sie meistens auf den höheren

/ niedrigeren Bändern finden.

Zi benötigăn ferbindungăn mit ţen ştaţionăn. Zi könăn zi maistăns auf den höherăn / nidrigărăn bendăr findăn.

 CONCURSURI 

Sunteţi activ în concursuri? Da, sunt de obicei activ în concursuri.

Are you active in contests? Yes, I'm usually active in contests.

A iu ectiv in dă cantesţ? Ies, ai-m iujuăli ectiv in cantesţ.

•

Etes-vous actif dans les concours? Oui, je suis habituellement actif.

Et-vuz-actif dan le concur? Ui, jö süi abitüelman actif.

••

¿Está Usted activo en concursos? Si, estóy activo in concursos.

Esta usted activo en concursos? Si, estoi activo in concursos.

•••

Sei attivo nei contest? Si, usualmente io sono attivo nei contest.

Sei attivo nei contest? Si, uzualmente io sono attivo nei contest.

••••

Sind Sie aktiv im Kontest? Ja, normalerweise bin ich aktiv.

Zind zi activ im contest? Ia, normalărvaize bin ih activ.

Nu, nu prea îmi plac. Benzile sunt foarte aglomerate.

No, I don't like them very much. The bands are very crowded.

Nou, ai don-t laic dem veri maci. Dă bends a veri craudăd.

•

Non, je ne les aime pas beaucoup. Les bandes sont très surpeuplées.

Non, jö nö lez-emă pa bocu. Le bandă son tre sürpöple.

••

No, no me gusta mucho. Las bandas están muy amontonadas.

No, no me gusta mucio. Las bandas estan mui amontonadas.

•••

No, non mi piacciono molto. Le bande sono molto affollate.

No, non mi piaciono molto. Le bande sono molto afolate.

•••

Nein, ich mag sie nicht besonders. Die Bänder sind sehr überfüllt.

Nain, ih mag zi niht bezondărs. Di bendăr zind zer überfült.

Particip din când în când, mai ales în lunile de iarnă.

I take part now and again, especially in the winter months.

Ai teic pat nau end ăghein, espeşăli in dă uintă mans.

•

Je prends part de temps en temps, particulièrement en hiver.

Jö pran par dö tamz-an-tam, particülierman an iver.

••

Participo de vez en quando, sobre todo durante los meses del invierno.

Partisipo de vez en cuando, sobre todo durante los meses del

invierno.

•••

Io vi prendo parte ora e sempre, specialmente nei mesi invernali.

Io vi prendo parte ora e sempre, specialmente nei mesi invernali.

••••

Ich mache ab und zu mit, besonders im Winter.

Ih mahe ab und ţu mit, bezondărs im vintăr.

Când începe concursul? Concursul începe sâmbătă la orele 00.00 UTC.

When does the contest start? The contest starts Saturday at zero hundred UTC.

Uen daz dă cantest stat? Dă cantest staţ satădei et zirou handrăd iu-ti-si.

•

A quelle heure débute le concours? Le concours débute à 00.00 heure UTC.

A chel öră debüt lö concur? Lö concur debüt a zero öră ü-te-se.

••

¿Cuando empieza el concurso? El concurso empieza en sabado a las 00.00 UTC.

Cuando empiesa el concurso? El concurso empiesa en sabado a las zero-zero u-te-se.

•••

Quando parte il contest? Il contest parte sabato alle 00.00 UTC. (Greenwich)

Cuando parte il contest? Il contest parte sabato alle zerozero u-ti-ci. (grinici)

••••

Wann beginnt der Kontest? Der Kontest beginnt am Samstag um 00.00 UTC.

Van begint der contest? Der contest begint am zamstag um nul ur u-te-ţe.

Este un concurs de 24 de ore / de 48 de ore.

It's a twenty-four hour contest / a forty-eight hour contest.

Iţ ă tuenti-fo auă cantest / ă foti-eit auă cantest.

•

C'est un concours de 24 heures / de 48 heures.

S-et-ãn concur dö ven-catră öră / dö carant-üit öră.

••

Es un concurso de veinticuatro horas / de cuarenta y ocho horas.

Es un concurso de beinticuatro oras / de cuarenta i ocio oras.

•••

É un contest di ventiquatro ore / di quarantotto ore.

E un contest di venticuatro ore / di cuarantotto ore.

••••

Es ist ein vier und zwanzig-Stunden / acht und vierzig-Stunden Kontest.

Es ist ain fir-und-ţvanţig-ştundăn / aht-und-firţig-ştundăn contest.

Concursul este în ultimul week-end complet al lunii octombrie.

The contest is in the last full week-end of October.

Dă cantest iz in dă last ful uic-end av octoubă.

•

Le concours est le dernier fin de semaine d'octobre.

Lö concur e lö dernie fen dö sömen d-octobră.

••

El concurso es en el último fin de semána completa del octúbre.

El concurso es en el ultimo fin de semana completa del octubre.

•••

Il contest è nell'ultimo week-end di ottobre.

Il contest e nel-ultimo uic-end di ottobre.

••••

Der Kontest ist am letzten Wochenende im Oktober.

Der contest ist am leţtăn vohănende im octobăr.

Sper să vă întâlnesc în concursul WPX luna viitoare.

I hope to see you in the WPX Contest next month.

Ai houp tu si iu in dă dabliu-pi-ex cantest next mans.

•

J'éspère vous rencontrer dans le concours WPX du mois prochain.

J-esper vu rancontre dan lö concur WPX dü moa proşen.

••

Espero encontrarle en el concurso WPX el mes futuro.

Espero encontrarle en el concurso dobleube-pe-echis el mes futuro.

•••

Spero di vederti nel contest WPX il mese prossimo.

Spero di vederti nel contest WPX il mese prossimo.

••••

Ich hoffe, Sie im WPX-Kontest im nächsten Monat zu treffen.

Ih hofe zi im ve-pe-ix-contest im nextăn monat ţu trefăn.

Voi intra în categoria «un singur operator pe o singură bandă» / «mai multe benzi».

I will enter in the «single operator - single band» / «multiband» section.

Ai uil entă in dă singăl apăreită - singăl bend / maltibend secşăn.

•

Je serai dans la catégorie «opérateur seul sur une seule bande» / en catégorie «multibande».

Jö söre dan la categori operatör söl sür ünă söl bandă / an categori mülti-bandă.

••

Entraré en la categoria «solo operador sola banda» / «multibanda».

Entrare en la categoria solo operador sola banda / multibanda.

•••

Io parteciperò nella sezione «singolo operatore - singola banda» / «multibanda».

Io partecipero nella seţione singolo operatore - singola banda / multibanda.

••••

Ich werde in der «Einmann-Einband Klasse» / «Multiband Klasse» teilnehmen.

Ih verde in der ainman-ainband / multiband clase tailnemăn.

Staţia noastră de club va participa în categoria «multi-multi».

Our club station will take part in the «multi-mult»i section.

Auă clab steişăn uil teic pat in dă malti-malti secşăn.

•

Notre station-club prendra part dans la catégorie «multi-multi».

Notră stasion-clüb prandra par dan la categori mülti-mülti.

••

Nuestra estación de clubo participará en la categoria «multi-multi».

Nuestra estasion de clubo participara en la categoria multimulti.

•••

La nostra stazione di club parteciperà nella sezione «multi-multi».

La nostra staţione di club partecipera nella seţione multimulti.

••••

Unsere Klubstation wird in der «Multi-Multi Klasse» teilnehmen.

Unzere clubştaţion vird in der multi-multi clase tailnemăn.

Anul trecut am făcut 1000 de legături şi circa 20000 de puncte.

Last year I made 1000 contacts and about 20000 points.

Last iă ai meid oan tauzănd cantecţ end ăbaut tuenti tauzănd poinţ.

•

L'année passée j'ai fait mille contacts et environ vingt mille points.

L-ane pase j-e fe mil contact e anviron ven mil poen.

••

El año pasado he hecho 1000 conecciones y más de 20000 puntos.

El anio pasado e ecio mil conexiones i mas de beintemil puntos.

•••

L'anno scorso io ho fatto 1000 collegamenti e circa 20000 punti.

L-anno scorso io o fatto mille colegamenti e circa ventimille punti.

••••

Letztes Jahr hatte ich 1000 Verbindungen und ungefähr 20000 Pünkte.

Leţtes iar hatte ih ain tauzănd ferbindungăn und ungefer ţvanţigtauzănd püncte.

Folosesc un sistem computerizat pentru concursurile principale.

I use a PC logging for the main contests.

Ai iuz ă pi-si laging fo dă mein cantesţ.

•

J'utilize un log sur ordinateur pour les concours importants.

J-ütiliz ăn log sür ordinatör pur le concur emportan.

••

Uso un sistema con ordenador para los concursos principales.

Uso un sistema con ordenador para los concursos prinsipales.

•••

Io uso il log PC per il contest principale.

Io uzo il log pi-si per il contest principale.

••••

Ich benutze PC-Logging für die großen Konteste.

Ih benuţe pi-si loging für di grosăn conteste.

Ce fel de program de concurs folosiţi? Eu folosesc programul CT conceput de K1EA.

What kind of contest software are you using? I am using the CT program by K1EA.

Uat caind av cantest softuer a iu iuzing? Ai em iuzing dă siti progrem bai K1EA.

•

Quel genre de logiciel pour concours utilisez-vous? J'utilise le programme de K1EA.

Chel janră dö lojisiel pur concur ütilize-vu? J-ütiliz lö program dö K1EA.

••

¿Que tipo de programa de concursos usa Usted? Yo uso el programa CT concebido por

K1EA.

Che tipo de programa de concursos usa usted? Gio uso el programa si-ti consebido por K1EA.

•••

Che tipo di software per contest stai usando? Io sto usando il programma CT di K1EA.

Che tipo di softuer per contest stai uzando? Io sto uzando il programma CT di K1EA.

••••

Welche Kontestsoftware benutzen Sie? Ich benutze das CT-Programm von K1EA.

Velhe contestsoftuer benuţăn zi? Ih benuţe das CT-program fon K1EA.

Am făcut doar câteva QSO-uri. Voi trimite un log de control.

I made a few QSO's only. I'll send a check-log.

Ai meid ă fiu chiu-es-ou-s onli. Ai-l send ă cec-log.

•

Je n'ai fait que quelque QSO seulement. J'enverrai un log de contrôle.

Jö n-e fe cö chelcö cu-es-o sölman. J-anvere ăn log dö control.

••

He hecho sólo unos cuantos QSOs. Mandaré un lógo de control.

E ecio solo unos cuantos cu-esse-o-s. Mandare un logo de control.

•••

Io ho fatto solo pochi QSO. Manderò un log di controllo.

Io o fatto solo pochi cu-esse-o. Mandero un log di controllo.

••••

Ich habe nur einige QSO's gemacht. Ich werde ein Check-log schicken.

Ih habe nur ainige cu-es-o-s gemaht. Ih verde ain ceclog şicăn.

Rezultatele sunt aşteptate curând. Ele vor fi publicate în revistă.

The results are expected soon. They will be published in the magazine.

Dă rizalţ a expectăd sun. Dei uil bi pablişd in dă megăzin.

•

Les résultats sont attendue pour bientôt. Ils seront publiés dans la revue.

Le rezülta sont-atandü pur biento. Il söron püblie dan la rövü.

••

Los resultados están esperados muy pronto. Ellos van a ser publicados en el revista.

Los resultados estan esperados mui pronto. Eios van a ser publicados en el revista.

•••

I risultati sono attesi presto. Essi saranno pubblicati sulla rivista.

I rizultati sono attezi presto. Essi saranno publicati sulla rivista.

••••

Die Ergebnisse sind bald zu erwarten. Sie werden im Magazin veröffentlicht.

Di ergebnise zind bald ţu ervartăn. Zi verdăn im magaţin feröfentliht.

Am câştigat primul loc din ţara mea / din Europa / din lume.

I won the first place in my country / in Europe/ world-wide.

Ai uon dă fãst pleis in mai cauntri / in iurop / vuãd-uaid.

•

J'ai obtenu la première place de mon pays / en Europe / mondiale.

J-e obtönü la prömier plas dö mon pei / an örop / mondial.

••

He ganado el primér lugar de mi pais / de Europa / del mundo.

E ganado el primer lugar de mi pais / de europa / del mundo.

•••

Io ho ottenuto il primo posto nel mio paese / in Europa / mondiale.

Io o ottenuto il primo posto nel mio paeze / in europa / mondiale.

••••

Ich habe den ersten Platz in meinem Land / in Europa / weltweit gewonnen.

Ih habe den erstăn plaţ in mainăm land / in europa / veltvait gevonnăn.

Felicitări, sunteţi câştigătorul concursului!

Congratulations, you are the winner of the contest!

Cangrătuleişăns, iu a dă uină av dă cantest!

•

Félicitations, vous-êtes le gagnant du concours!

Felisitasion, vuz-et lö ganian dü concur!

••

Felicidades, Usted es el ganador del concurso!

Felisidades, usted es el ganador del concurso!

•••

Congratulazioni, tu sei il vincitore del contest!

Congratulaţioni, tu sei il vincitore del contest!

••••

Gratulation, Sie sind der Gewinner der Kontest!

Gratulaţion, zi zind der gevinnăr der contest!

Sunteţi pe locul 10. Aţi făcut totuşi o treabă bună.

You are in 10th place. You did a good job anyway.

Iu a in tent pleis. Iu did ă gud giab eniuei.

•

Vous êtes à la dixième place. Vous avez fait du bon travail de toute façon.

Vuz-et a la diziem plas. Vuz-ave fe dü bon travai dö tut fason.

••

Estáis en el décimo lugar. Sin embargo, habeis hecho un buen trabajo.

Estais en el desimo lugar. Sin embargo, abeis ecio un buen trabaho.

•••

Tu sei al decimo posto. In ogni caso tu hai fatto un buon lavoro.

Tu sei al decimo posto. In onni cazo tu ai fatto un buon lavoro.

••••

Sie sind auf den zehnten Platz. Das ist auch eine gute Leistung.

Zi zind auf den ţentăn plaţ. Das ist auh aine gute laistung.

Scorul dumneavoastră este remarcabil.

Your score is remarkable.

Iur scor iz rimarcăbăl.

•

Votre résultat est remarquable.

Votră rezülta e römarcablă.

••

Vuestro resultado es remarcable.

Vuestro resultado es remarcable.

•••

Il tuo punteggio è notevole.

Il tuo punteggio e notevole.

••••

Ihr Resultat ist bemerkenswert.

Ir rezultat ist bemercănsvert.

CONDIŢII DE LUCRU         

Ce fel de aparatură folosiţi?

What kind of equipment do you use?

Uat caind av echipmănt du iu iuz?

•

Quel genre d'equipment utilisez-vous?

Chel janră d-echipman ütilize-vu?

••

¿Que tipo de equipo usa Usted?

Che tipo de echipo usa usted?

•••

Che tipo di apparati usi?

Che tipo di aparati uzi?

••••

Welche Stationsausrüstung benutzen Sie?

Velhe ştaţionsausrüstung benuţăn zi?

Folosesc aparatură de fabrică / autoconstruită.

I am using commercial / home made equipment.

Ai em uzing comãşă / houm meid echipmănt.

•

J’utilise un équipment commercial / de fabrication maison.

J-ütiliz ăn echipman comersial / dö fabricasion mezon.

••

Uso un equipo comercial / de fabricatión casera.

Uso un echipo comersial / de fabricasion casera.

•••

Io sto usando apparati commerciali / autoconstruiti.

Io sto uzando aparati comerciali / autoconstruiti.

••••

Ich benutze kommerzielle / selbstgebaute Stationsausrüstung.

Ih benuţe comerţiele / zelbstgebaute ştaţions- ausrüstung.

Transceiverul este marca KENWOOD / ICOM / YAESU / TEN-TEC.

The transceiver is from KENWOOD / ICOM / YAESU / TEN-TEC.

Dă trensivă iz făm chenvud / aicăm / iaesu / ten-tec.

•

Le transceiver est un KENWOOD / ICOM / YAESU / TEN-TEC.

Lö transiver et-ăn chenvud / aicăm / iaesu / ten-tec.

••

Mi transceptor es de KENWOOD / ICOM / YAESU / TEN-TEC.

Mi transeptor es de chenvud / aicăm / iaesu / ten-tec.

•••

Il ricetrasmettitore è un KENWOOD /ICOM / YAESU / TEN-TEC .

Il ricetrasmetitore e un chenvud / aicăm / iaesu / ten-tec.

••••

Der Transceiver ist von KENWOOD / ICOM / YAESU / TEN-TEC.

Der trensivă ist fon chenvud / aicăm / iaesu / ten-tec.

Amplificatorul meu liniar este autoconstruit.

My linear amplifier is home brew.

Mai liniă emplifaiă iz houm briu.

•

Mon amplificateur linéaire (prescurtat: ampli) est de fabrication maison.

Mon amplificatör lineer (ampli) e dö fabricasion mezon.

••

Mi amplificador linear es de construcción casera.                                

                 

Mi amplificador linear es de construxion casera.

•••

Il mio amplificatore lineare è autocostruito.

Il mio amplificatore lineare e autocostruito.

••••

Meine Endstufe ist selbstgebaut.

Maine endştufe ist zelbstgebaut.

Transceiverul meu are o putere de ieşire de 5 waţi.

My transceiver has an output of 5 watts.

Mai trensivă hez ăn autput av faiv uãţ.

•

Mon transceiver à une puissance de sortie de 5 watts.

Mon transiver a ün püisans dö sorti dö senc vat.

••

Mi transceptor tiene una potencia de salida de cinco wattios.

Mi transeptor tiene una potensia de salida de sinco vatios.

•••

Il mio ricetrasmettitore ha un output di 5 watt.

Il mio ricetrasmetitore a un autput di cincue uat.

••••

Mein Transceiver hat 5 Watt Ausgangsleistung.

Main transiver hat fünf vat ausgangslaistung.

Amplificatorul meu lucrează acum la 400 waţi.

My linear amplifier is running now 400 watts.

Mai liniă emplifaiă iz ranin nau fo handrăd uãţ.

•

Mon ampli linéaire a maintenant une puissance de 400 watts.

Mon ampli lineer a mentnan ün püisans de catră san vat.

••

Mi amplificador trabaja ahora con quatrocientos wattios.

Mi amplificador trabaha aora con cuatrosientos vatios.

•••

Il mio amplificatore lineare ha ora 400 watt.

Il mio amplificatore lineare a ora cuatrocento uat.

••••

Meine Endstufe macht jetzt 400 Watt.

Maine endştufe maht ieţt fir hundărt vat.

Acum sunt cu liniarul în funcţiune. Acum este decuplat.

Now I have the linear on. Now it is off.

Nau ai hev dă liniă an. Nau it iz af.

•

Maintenant j'ai le linéaire en service. Maintenant il est coupé.

Mentnan j-e lö lineer an servis. Mentnan il e cupe.

••

Ahora estóy con el linear en función. Ahora está cortado.

Aora estoi con el linear en funxion. Aora esta cortado.

•••

Ora il lineare è inserito. Ora è escluso.

Ora il lineare e inserito. Ora e escluso.

••••

Jetzt habe ich die Endstufe an. Jetzt ist sie aus.

Ieţt habe ih di endştufe an. Ieţt ist zi aus.

Aştepţaţi vă rog, îmi voi acorda amplificatorul.

Please stand by, I'll tune my amplifier.

Pliz sten bai, ai-l tiun mai emplifaiă.

•

S'il vous plait attendez, je vais régler mon ampli.

S-il vu ple atande, jö ve regle mon ampli.

••

Esperad por favor, me voi a acordare el amplificador.

Esperad por favor, me voi a acordare el amplificador.

•••

Per favore attendi, sto sintonizzando il mio lineare.

Per favore atendi, sto sintonizando il mio lineare.

••••

Einen Moment bitte, ich werde meine Endstufe abstimmen.

Ainăn moment bite, ih verde maine endştufe abştimăn.

Am în transceiver numai benzile clasice. (nu şi benzile WARC)

My transceiver covers the main bands only.

Mai trensivă cavărs dă mein benţ onli.

•

J'ai seulement les bandes classique sur mon transceiver.

J-e sölman le bandă clasic sür mon transiver.

••

Tengo en el transceptor sólo las bandas principales.

Tengo en el transeptor solo las bandas prinsipales.

•••

Il mio ricetrasmettitore copre solo le bande principali.

Il mio ricetransmetitore copre solo le bande principali.

••••

Mein Transceiver verfügt nur über die klassischen Bänder.

Main transiver ferfügt nur übăr di clasişăn bendăr.

Am toate benzile WARC disponibile.

I have all the WARC bands available.

Ai hev ol dă dabliu-ei-a-si benţ ăveilăbăl.

•

J'ai disponible toutes les bandes WARC.

J-e disponiblă tuttă le bandă WARC.

••

Tengo todas las bandas WARC disponibles.

Tengo todas las bandas WARC disponibles.

•••

Dispongo de tutte le bande WARC.

Dispongo de tutte le bande WARC.

••••

Ich habe alle WARC-Bänder verfügbar.

Ih habe ale WARC bendăr ferfügbar.

Folosesc un transverter pentru banda de 2 metri.

I am using a transverter for the two metres band.

Ai em uzing ă trensvãtă fo dă tu mităs bend.

•

J'utilise un transverter pour la bande 2 mètre.

J-ütiliz ăn transverter pur la band dö metră.

••

Uso un transverter para la banda de 2 metros.

Uso un transverter para la banda de dos metros.

•••

Sto usando un transverter per la banda de 2 metri.

Sto uzando un transverter per la banda de due metri.

••••

Ich benutze einen Transverter für das 2 Meter Band.

Ih benuţe ainăn transvertăr für das ţvai metăr band.

Microfonul meu este dinamic. Am un microfon cu cristal.

My microphone is dynamic. I have a crystal microphone.

Mai maicrăfoun iz dainemic. Ai hev ă cristăl maicrăfoun.

•

Mon microphone (prescurtat: micro) est un dynamique. J'ai un micro cristal.

Mon microfon (micro) et-ăn dinamic. J-e ăn micro cristal.

••

Mi micrófono es dinamico. Tengo un micrófono con quarzo.                               
Mi microfono es dinamico. Tengo un microfono con cuarso.

•••

Il mio microfono è un dinamico. Io ho un microfono a cristallo.

Il mio microfono e un dinamico. Io o un microfono a cristallo.

••••

Ich habe ein dynamisches Mikrofon. Ich habe ein Kristallmikrofon.

Ih habe ain dünamişes microfon. Ih habe ain cristalmicrofon.

Antena mea este un fir lung / dipol / vertical / yagi / sloper / beam rotativ / delta loop / quad / V inversat / Windom.

My antenna is a long wire / dipole / vertical / yagi / sloper / rotary beam / delta loop /

quad / inverted V/ Windom.

Mai entenă iz ă daipol / long uaiă / daipăl / vãticăl / ieghi / slopă / rotări bim / deltă lup / cuad / invãtăd vi / uindăm.

•

Mon antenne est un long fil / une dipole / une verticale / une yagi / un sloper / une rotary beam / une delta loop / une quad / un V inversé / une windom.

Mon anten et-ãn long fil / ün dipol / ün vertical / ün iaghi / ăn sloper / ün rotari bim / ün delta lup / ün cuad / ăn ve enverse / ün uindom.

••

Mi antena es un hilo largo / dípolo / vertical / yagi / sloper / beam rotativo / delta loop /

quadrado / uve vuelto / Windom.

Mi antena es un ilo largo / dipolo / vertical / iaghi / sloper / bim rotativo / delta lup / cuadrado / uve vuelto / vindom.

•••

La mia antenna è una long wire / un dipolo / una verticale / un yagi / sloper / rotary

beam / delta loop / quad / V inverso / Windom.

La mia antenna e una long uaiă / un dipolo / una verticale / un iaghi / un sloper / un rotari bim / un delta lup / un cuad / un ve inverso / un uindom.

••••

Meine Antenne ist ein Langdraht / Dipol / Vertical / Yagi / Sloper/ drehbarer Beam /

Delta-Loop / Quad / Inverted-V / Windom.

Maine antene ist ain langdrat / dipol / vertical / iaghi /slopăr / drebarăr bim / delta lup / cuad / invãtăd vi / uindăm.

Folosesc o antenă groundplane cu opt radiale.

I am using a groundplane antenna with eight radials.

Ai em uzing ă graundplein entenă uid eit rediăls.

•

J'utilise une groundplane avec huit radians.

J-ütiliz ün graundplein avec üi radian.

••

Uso una antena groundplane con ocho radiales.

Uso una antena graundplein con ocio radiales.

•••

Io sto usando un'antenna groundplane con otto radiali.

Io sto uzando un-antenna graundplein con otto radiali.

••••

Ich benutze eine Groundplane Antenne mit acht Radialen.

Ih benuţe aine graundplein antene mit aht radialăn.

Antena este la (numai) 15 metri deasupra solului.

The antenna is (only) fifteen metres above the ground.                                                        

Di entenă iz (onli) fiftin mităs ăbav dă graund.

•

L'antenne est (seulement) 15 mètres au dessus du sol.

L-anten e (sölman) chenz metră o dösü dü sol.

••

La antena es a los (sólo) 15 metros sobre la tierra.

La antena es a los (solo)chinse metros sobre la tiera.

•••

L'antenna è (solo) a 15 metri dal suolo.

L-antenna e (solo) a chindici metri dal suolo.

••••

Die Antene ist (nur) 15 Meter über Grund.

Di antene ist (nur) fünfţen metăr übăr grund.

Acordez antena cu un transmatch manual.

I tune the antenna with a manual antenna tuner.                                

Ai em tiuning di entenă uid ă meniuăl entenă tiună.

•
Je règle l'antenne avec un coupleur manuel.                           
Jö reglă l-anten avec ăn cuplör manüel.    

••

Accuerdo la antena con un acordor manual.

Acuerdo la antena con un acordor manual.

•••

Io sintonizzo l'antenna con un accordatore d'antenna manuale.

Io sintoniţo l-antenna con un acordatore d-antenna manuale.

••••

Ich stimme die Antenne mit einem manuellen Antennentuner ab.

Ih ştime di antene mit ainăm manuelăn antenăntiunăr ab.

Transceiverul are un transmatch automatic.

The transceiver has an automatic antenna tuner unit (ATU).

Dă trensivă hez ăn outometic entenă tiună iunit (ei-ti-iu).

•

Le transceiver a une boîte d'accord automatique.

Lö transiver a ün boat d-acor otomatic.

••

El transceptor tiene un acordor automático.

El transeptor tiene un acordor automatico.

•••

Il ricetrasmettitore ha un accordatore automatico.

Il ricetrasmetitore a un acordatore automatico.

••••

Der Transceiver hat eine automatische Abstimmeinheit.

Der transiver hat aine automatişe abştimainhait.

Excitatorul lucrează cu un alimentator extern.

The exciter is working with a remote power supply (PSU).

Di exaită iz uochin uid ă rimot pauă săplai (pi-es-iu).

•

L'exciter a une alimentation séparé.

L-exiter a ün alimentasion separe.

••

El excitador trabaja con un alimentador externo.

El exitador trabaha con un alimentador externo.

•••

L'eccitatore lavora con un alimentatore separato.

L-eccitatore lavora con un alimentatore separato.

••••

Der Exciter arbeitet mit abgesetzter Stromversorgung.

Der exaităr arbaitet mit abgezeţtăr ştromfersorgung.

Voi întoarce / Nu pot întoarce antena în direcţia dumneavoastră.

I will turn / I cannot turn my antenna in your direction.

Ai uil tăn / ai chenăt tăn mai entenă in iur dârecşăn.

•

Je vais tourner / Je ne peux pas tourner mon antenne dans votre direction.

Jö ve turne / Jö nö pa turne mon anten dan votră direxion.

••

Dirijaré la antena / No puedo dirigir la antena en su dirección.

Dirihare la antena / No puedo dirihir la antena en su direxion.

•••

Io girerò / Io non posso girare la mia antenna nella tua direzione.

Io girero / Io non posso girare la mia antenna nella tua direţione.

••••

Ich werde meine Antenne in Ihre Richtung drehen. / Ich kann meine Antenne nicht in Ihre

Richtung drehen.

Ih verde maine antene in ire rihtung dreăn. / Ih kan maine antene niht in ire rihtung dreăn.

Radiez acum înspre nord-est / sud-vest.

I am now beaming north-east / south-west.

Ai em nau biming nod-ist / saud-uest.

•

La beam est vers le nord-est / sud-ouest.

La bim e ver lö nor-est / süd-uest.

••

Ahora radio hacía nort-este / sur-oeste.

Aora radio asia nort-este / sur-oeste.

•••

Io ora ho l'antenna verso nord-est / sud-ovest.

Io ora o l-antenna verso nord-est / sud-ovest.

••••

Ich strahle jetzt nach Nordost / Südwest.

Ih ştrale ieţt nah nordost / südvest.

Câştigul acestei antene este de opt decibeli.

The gain of this antenna is eight decibels.

Dă ghein av dis entenă iz eit desibăls.

•

Le gain de cette antenne est de huit décibels.

Lö ghein dö set anten e dö üit desibel.

••

La ganancia de ésta antena es de ocho decibélios.

La ganansia de esta antena es de ocio desibelios.

•••

Il guadagno di questa antenna e di otto decibeli.

Il guadanio di cuesta antenna e di otto decibeli.

••••

Das Gewinn dieser Antenne beträgt acht dB.

Das ghevin dizăr antene betregt aht deţibel.

Raportul faţă-spate este de 25 de decibeli.

The front-to-back ratio is twenty-five decibels.

Dă frant-tu-bec reşio iz tuenti-faiv desibăls.

•

Le rapport avant-arrière est de 25 décibels.

Lö rapor avan-arier e dö ven-senc desibel.

••

La relación delante y detrás de antena es de venticinco decibelios.

La relasion delante i detras de antena es de beintisinco desibelios.

•••

Il rapporto avanti-indietro è di 25 decibeli.

Il raporto avanti-indietro e di venticincue decibeli.

••••

Das Vor-Rück-Verhältnis beträgt 25 dB.

Das for-rüc-ferheltnis betregt fünfundţvanţih de-be.

Raportul de unde staţionare (RUS-ul) al antenei este de 1,8 la 1.

The standing wave ratio (SWR) of the antenna is 1.8 to 1.

Dă stendin uev reşio (es-dabliu-a) av di entenă iz oan desimăl eit tu oan.

•

Le rapport d'ondes stationnaires de l'antenne est de 1,8 sur 1.

Lö rapor d-ondă stasioner dö l-anten e dö ăn virgül üit sür ăn.

••

La relación de ondas estacionarias de la antena es de 1,8 sobre 1.

La relasion de ondas estasionarias de la antena es de uno coma ocio sobre uno.

•••

Il rapporto onde stazionarie dell'antenna è da 1,8 a 1.

Il raporto onde staţionarie del-antenna e da uno virgola otto a uno.

••••

Das Stehwellenverhältnis der Antenne ist 1,8 zu 1.

Das ştevellănferheltnis der antene ist ainţ comă aht ţu ainţ.

Aceasta este antena nr 1; acum sunt cu antena nr. 2.

This is antenna No.1; now I am on antenna No.2.

Dis iz entenă nambă oan; nau ai em an entenă nambă tu.

•

Ceci est l'antenne No. 1; maintenant je suis sur l'antenne No.2.

Sösi e l-anten nümero ăn; mentnan jö süi sür l-anten nümero dö.

••

Ésta es la antena número uno; ahora estóy con la antena número dos.

Esta es la antena numero uno; aora estoi con la antena numero dos.

•••

Questa è l'antenna numero 1; ora ho l'antenna numero 2.

Cuesta e l-antenna numero uno; ora o l-antenna numero due.

••••

Das ist Antenne Nummer 1; jetzt bin ich auf Antenne Nummer 2.

Das ist antene număr ainţ; ieţt bin ih auf antene număr ţvai.

Care antenă este mai bună?

Which antenna is better?

Uici entenă iz betă?

•

Quelle antenne est la meilleure?

Chel anten e la meiör?

••

¿Cual de las antenas es la mejór?

Cual de las antenas es la mehor?

•••

Quale antenna è la migliore?

Cuale antenna e la miliore?

••••

Welche Antenne ist besser?

Velhe antene ist besăr?

Nu există diferenţă între antena nr.1 şi antena nr.2.

There is no difference between the antenna No.1 and antenna No.2.

Deă iz nãu difărăns bituin di entenă nambă oan end di entenă nambă tu.

•

Il n'y a pas de différence entre l'antenne No.1 et l'antenne No.2.

Il n-i a pa dö diferans antră l-anten nümero ăn e l-anten nümero 2.

••

No hay diferencia entre las antenas número uno y antena número dos.

No ai diferensia entre las antenas numero uno i antena numero dos.

•••

Non c'e differenza fra l'antenna numero 1 e l'antenna numero 2.

Non c-e diferenţa fra l-antenna numero uno e l-antenna numero due.

••••

Es gibt keinen Unterschied zwischen Antenne Nr.1 und Antenne Nr. 2.

Es ghibt cainăn untărşid ţvişăn antene număr ainţ und antene număr ţvai.

Este greu de spus, e mult QSB pe semnalul dumneavoastră.

It's hard to say, there is a lot of QSB on your signal.

Iţ hard tu sei, deă iz ă lat av chiu-es-bi an iur signăl.

•

C'est difficile à dire, il y a beaucoup de QSB sur votre signal.

S-e difisil a dir, il-i-a bocu dö cü-es-be sür votră sinial.

••

No es fácil decir, es mucho QSB en su señal.

No es fasil desir, es mucio cu-esse-be en su senial.

•••

Mi spiace dirlo, c'è molto QSB sul tuo segnale.

Mi spiace dirlo, c-e molto cu-esse-bi sul tuo seniale.

••••

Es ist schwer zu sagen, es ist viel QSB auf Ihrem Signal.

Es ist şver ţu sagăn, es ist fil cu-es-be auf irăm signal.

QSL

Colecţionaţi cărţi de confirmare QSL?

Do you collect QSL-cards?

Du iu colect chiu-es-el cads?

•

Collectionez-vous les cartes QSL?

Colexione-vu le cartă cü-es-el?

••

¿Coleccióna Usted tarjetas de QSL?

Colexiona usted tarhetas de cu-esse-elle?

•••

Collezioni cartoline QSL?

Coleţioni cartoline cu-esse-elle?

••••

Sammeln Sie QSL-Karten?

Samăln zi cu-es-el-cartăn?

Da, trimiteţi-mi vă rog QSL-ul dumneavoastră.

Yes, please send me your QSL-card.

Ies, pliz send mi iur chiu-es-el cad.

•

Oui, s'il vous plait envoyez-moi votre carte QSL.

Ui, s-il vu ple anvoaie-moa votră cartă cü-es-el.

••

Si, mandádme por favor su QSL.

Si, mandadme por favor su cu-esse-elle.

•••

Si, per favore mandami la tua cartolina QSL.

Si, per favore mandami la tua cartolina cu-esse-elle.

••••

Ja, bitte schicken Sie mir Ihre QSL-Karte.

Ia, bite şicăn zi mir ire cu-es-el-carte.

Voi fi încântat să confirm această legătură.

I'll be pleased to confirm this contact.

Ai-l be plizd tu confãm dis cantăct.

•

Je serais heureux de confirmer ce contact.

Jö söre örö dö confirme sö contact.

••

Seré encantado de confirmar ésta conección.

Sere encantado de confirmar esta conexion.

•••

Mi farà piacere confermare questo collegamento.

Mi fara piacere confermare cuesto colegamento.

••••

Es wird mir eine Freude sein, diese Verbindung zu bestätigen.

Es vird mir aine fraide zain, dize ferbindung ţu beştetigăn.

Cartea mea (de confirmare) va fi trimisă pe calea biroului.

My card will be sent via the bureau.

Mai cad uil bi sent vaia dă biurău.

•

Ma carte sera envoyé via le bureau.

Ma cartă söra anvoaie via lö bürö.

••

Mi tarjeta será mandada por la via de la asociación.

Mi tarheta sera mandada por la via de la asosiasion.

•••

La mia cartolina sarà inviata via associazione.

La mia cartolina sara inviata via asociaţione.

••••

Meine Karte wird über das Büro verschickt.

Maine carte vird übăr das büro ferşict.

Pot să vă trimit o carte (de confirmare) direct?

May I send you a direct card?

Mei ai send iu ă dârect cad?

•

Puis-je vous envoyer QSL directe?

Püi-jö vuz-anvoaie cü-es-el direct?

••

¿Puedo mandárle una tarjeta directa?

Puedo mandarle una tarheta directa?

•••

Posso mandarti direttamente la cartolina?

Posso mandarti direttamente la cartolina?

••••

Darf ich Ihnen eine Karte direkt schicken?

Darf ih inăn aine carte direct şicăn?

Căsuţa mea poştală este nr. 90.

My P.O.Box number is ninety.

Mai pi-ou-bax nambă iz nainti.

•

Ma boîte postale est 90.

Ma boat postal e catră-ven-dis.

••

Mi casilla postal tiene el número 90.

Mi casia postal tiene el numero noventa.

•••

La mia casella postale ha il numero 90.

La mia casella postale a il numero novanta.

••••

Meine Postfachnummer ist 90.

Maine postfahnumăr ist nainţih.

Adresa dumneavoastră este corectă în Callbook (pe QRZ.com)?

Is your address OK in the Callbook (on QRZ.com)?

Iz iur ădres ou-chei in dă colbuc (an QRZ.com)?

•

Votre adresse est-elle correcte dans le Callbook (sur QRZ.com)?

Votră adres et-el corect dan lö colbuc (sür QRZ.com)?

••

¿Vuestra dirección es correcta en el Callbook (en QRZ.com)?

Vuestra direxion es corecta en el colbuc (en QRZ.com)?

•••

Il tuo indirizzo è corretto sul Callbook (sul QRZ.com)?

Il tuo indiriţo e coretto sul colbuc (sul QRZ.com)?

••••

Ist Ihre Adresse OK im Callbook (auf QRZ.com)?

Ist ire adrese o-ca im colbuc (in QRZ.com)?

Sunt (corect) în Callbook (pe QRZ.com).

I am (correct) in the Callbook (on QRZ.com)

Ai em (corect) in dă colbuc (an QRZ.com)

•

Je suis (Mon adresse est exacte) dans le Callbook (sur QRZ.com)

Jö süi (Mon adres et-exact) dan lö colbuc (sür QRZ.com).

••

Estóy (Soy correcto) en el Callbook (en QRZ.com).

Estoi (Soi corecto) en el colbuc (en QRZ.com)

•••

Sono (Il mio indirizzo è corretto) nel Callbook (QRZ.com)

Sono (Il mio indiriţo e coretto) nel colbuc (QRZ.com)

••••

Ich bin (korrekt) im Callbook (in QRZ.com).

Ih bin (corect) im colbuc (in QRZ.com).

Daţi-mi vă rog adresa dumneavoastră. Iată adresa mea.

Please give me your address. Here is my address.

Pliz ghiv mi iur ădres. Hiă iz mai ădres.

•

Donnez-moi s’il vous plait votre adresse. Voici mon adresse.

Done-moa s-il vu ple votră adres. Voasi mon adres.

••

Dáme Usted por favor su dirección. He aquí mi dirección.

Dame usted por favor su direxion. E achi mi direxion.

•••

Per favore dammi il tuo indirizzo. Ecco il mio indirizzo.

Per favore dammi il tuo indiriţo. Ecco il mio indiriţo.

••••

Geben sie mir Ihre Adresse. Hier ist meine Adresse.

Ghebăn zi mir ire adrese. Hir ist maine adrese.

Am nevoie de QSL-ul dumneavoastră. Sunteţi prima mea staţie XE (pe această bandă).

I need your QSL-card. You are my first XE station (on this band).

Ai nid iur chiu-es-el-cad. Iu a mai fãst exrei-ecău steişăn (an dis bend).

•

J'ai besoin de votre carte QSL. Vous êtes mon premier XE (sur cette bande).

J-e bösoen dö votră cartă cü-es-el. Vuz-et mon prömie XE (sür set bandă).

••

Necesito su tarjeta QSL. Es Usted mi primera estación XE (en esta banda).

Nesesito su tarheta cu-esse-elle. Es usted mi primera estasion echis-e (en esta banda).

•••

Ho bisogno della tua cartolina QSL. Tu sei la mia prima stazione XE (su questa banda).

O bizonio della tua cartolina cu-es-elle. Tu sei la mia prima staţione XE (su cuesta banda).

••••

Ich brauche Ihre QSL-Karte. Sie sind meine erste XE-Station (auf diesem Band).

Ih brauhe ire cu-es-el-carte. Zi zind maine erste XE-ştaţion (auf dizăm band).

Sunteţi o ţară nouă pentru mine (în CW / SSB / RTTY / prin satelit).

You are a new country for me (on CW / SSB / RTTY / Satellite).

Iu a ă niu cauntri fo mi (an si-dabliu / es-es-bi / a-titi-oai / setălait).

•

Vous êtes un nouveau pays pour moi (en télégraphie / SSB / télétype / par satellite.

Vuz-et ăn nuvo pei pur moa (an telegrafi / es-es-be / teletaip/ par satelit).

••

Sois un pais nuevo para mi (en telegrafia / SSB / RTTY / satélite).

Sois un pais nuevo para mi (en telegrafia / esse-esse-be /erre-te-te-igriega / satelite).

•••

Per me tu sei un nuovo paese (in CW / SSB / RTTY / sattelite).

Per me tu sei un nuovo paeze (in ci-vudoppio / esse-esse-bi /erre-te-te-igreca / satelite).

••••

Sie sind ein neues Land für mich (in CW / SSB / RTTY / Satellit).

Zi zind ain naies land für mih (in ţe-ve / es-es-be / er-tete-ipsilon / satelit).

Nu am confirmată ţara / zona / statul / districtul dumneavoastră.

I don't have your country / zone / state / county confirmed.

Ai don-t hev iur cãuntri / zoun / steit / caunti confãmd.

•

Je n'ai pas votre pays / zone / état / comté (département) / confirmé.

Jö n-e pa votră pei / zon / eta / comte (departöman) confirme.

••

No tengo confirmado su pais / su área / su estado / su comarca.

No tengo confirmado su pais / su area / su estado / su comarca.

•••

No ho il tuo paese / zona / stato / distretto confermato.

No o il tuo paeze/ zona/ stato / distretto confermato.

••••

Ich habe Ihr Land / Ihre Zone / Ihren State / Ihren County nicht bestätigt.

Ih habe ir land / ire ţone / irăn steit / irăn căunti niht beştetigt.

QSL-ul dumneavoastră va fi deosebit de apreciat aici.

Your QSL-card will be very much appreciated here.

Iur chiu-es-el-cad uil bi veri maci ăpreşietăd hiă.

•

Votre carte QSL sera grandement apprecié ici.

Votră cartă cü-es-el söra grandöman apresie isi.

••

Vuestro QSL será especialmente apreciado aqui.

Vuestro cu-esse-elle sera espesialmente apresiado achi.

•••

La tua cartolina QSL sarà molto apprezzata.

La tua cartolina cu-es-elle sara molto apreţata.

••••

Ihre QSL-Karte wird sehr dankbar entgegengenommen.

Ire cu-es-el-carte vird zer dancbar entgegengenomăn.

Aţi primit deja QSL-ul meu? Sunt încântat să aud că aţi primit QSL-ul meu.

Have you received my QSL-card yet? I am pleased to hear that you received my QSLcard.

Hev iu risivd mai chiu-es-el-cad iet? Ai em plizd tu hiă det iu risivd mai chiu-es-el-cad.

•

Avez-vous déjà ma carte QSL? Je suis heureux d'entendre que vous avez reçu ma carte

QSL.

Ave-vu deja ma cartă cü-es-el? Jö süiz-örö d-antandră că vuzave rösü ma cartă cü-es-el.

••

¿Yá, habeis recibido mi QSL? Estóy encantado oir que habeis recibido mi QSL.

Gia, abeis resibido mi cu-esse-elle? Estoi encantado oir che abeis resibido mi cu-esse-elle.

•••

Hai ricevuto la mia cartolina QSL? Sono lieti di sapere che hai ricevuto la mia cartolina

QSL.

Ai ricevuto la mia cartolina cu-es-elle? Sono lieti di sapere che ai ricevuto la mia cartolina cu-es-elle.

••••

Haben sie meine QSL-Karte bereits erhalten? Ich freue mich zu hören, daß Sie meine

QSL-Karte erhalten haben.

Habăn zi maine cu-es-el-carte beraiţ erhaltăn? Ih fraie mih ţu hörăn das zi maine cu-es-el-carte erhaltăn habăn.

Am primit cartea dumneavoastră. Este (cu adevărat) o carte frumoasă.

I received your card. It's a (really) nice card.

Ai risivd iur cad. Iţ ă (rili) nais cad.

•

J'ai reçu votre carte. C'est (vraiment) une très jolie carte.

J-e rösü votră cartă. S-e (vreman) ün tre joli cartă.

••

He recibido vuestra tarjeta. Es (de véras) una bella tarjeta.

E resibido vuestra tarheta. Es (de veras) una bela tarheta.

•••

Ho ricevuto la tua cartolina. É (realmente) una cartolina molto bella.

O ricevuto la tua cartolina. E (realmente) una cartolina molto bella.

••••

Ich habe Ihre Karte erhalten. Es ist (wirklich) eine sehr schöne Karte.

Ih habe ire carte erhaltăn. Es ist (virclih) aine zer şöne carte.

Trimiteţi-mi / Vă voi trimite un alt QSL pentru această bandă.

Please send me / I'll send you another QSL-card for this band.

Pliz send mi / Ai-l send iu ănadă chiu-es-el-cad fo dis bend.

•

S'il vous plait envoyez-moi / Je vous enverrai une autre carte QSL pour cette bande.

S-il vu ple anvoaie-moa /Jö vuz-anvere ün otră cartă cü-es-el pur set bandă.

••

Mandádme / Le mandaré un otro QSL para ésta banda.

Mandadme / Le mandare un otro cu-esse-elle para esta banda.

•••

Per favore mandami / Ti manderò un'altra cartolina QSL per questa banda.

Per favore mandami / Ti mandero un-altra cartolina cu-eselle per cuesta banda.

••••

Bitte schicken Sie mir noch eine QSL-Karte für dieses Band. / Ich werde Ihnen noch eine

QSL-Karte für dieses Band schicken.

Bite şicăn zi mir noh aine cu-es-el-carte für dizes band. / Ih verde inăn noh aine cu-es-el-carte für dizes band şicăn.

Aveţi un QSL-manager? Voi trimite QSL-ul la managerul dumneavoastră.

Do you have a QSL-manager? I'll send the card to your manager.

Du iu hev ă chiu-es-el-menegiă? Ai-l send dă cad tu iur menegiă.

•

Avez-vous un QSL manager? J'enverrai la carte à votre manager.

Ave-vu ăn cü-es-el manajer? J-anvere la cartă a votră manajer.

••

¿Teneis un QSL manager? Mandaré el QSL a vuestro manager.

Teneis un cu-esse-elle manager? Mandare el cu-esse-elle a vuestro manager.

•••

Hai un QSL-manager? Io manderò la cartolina al tuo manager.

Ai un cu-es-elle-manager? Io mandero la cartolina al tuo manager.

••••

Haben Sie einen QSL-Manager? Ich werde die Karte an Ihren Manager schicken.

Habăn zi ainăn cu-es-el-manager? Ih verde di carte an irăn manager şicăn.

Cunoaşteţi cine este QSL-manager pentru H40AA?

Do you know who is the QSL-manager for H40AA?

Du iu nãu hu iz dă chiu-es-el-menegiă fo H40AA?

•

Savez-vous qui est le QSL manager pour H40AA?

Save-vu chi e lö cü-es-el manajer pur H40AA?

••

¿Conoceis quien es el QSL manager para H40AA?

Conoseis chien es el cu-esse-elle manager para H40AA?

•••

Sai chi è il QSL-manager per H40AA?

Sai chi el il cu-es-elle-manager per H40AA?

••••

Wissen Sie wer der QSL-Manager von H40AA ist?

Visăn zi ver der cu-es-el-manager fon H40AA ist?

QSL-managerul pentru acea staţie este OH2BU.

The QSL-manager for that station is OH2BU.

Dă chiu-es-el-menegiă fo det steişăn iz OH2BU.

•

Le QSL manager pour cette station est OH2BU.

Lö cü-es-el manajer pur set stasion e OH2BU.

••

El QSL manager para ésta estación es OH2BU.

El cu-esse-elle manager para esta estasion es OH2BU.

•••

Il QSL-manager di quella stazione è OH2BU.

Il cu-es-elle-manager di cuella staţione e OH2BU.

••••

Der QSL-Manager für diese Station ist OH2BU.

Der cu-es-el-manager für dize ştaţion ist OH2BU.

Eu nu mai colecţionez QSL-uri.

I don't collect QSL-cards anymore.

Ai don-t colect chiu-es-el-cads enimor.

•

Je ne collectionne plus les cartes QSL.

Jö nö colexion plü le cartă cü-es-el.

••

Yo no coleccióno tarjetas QSL más.

Gio no colexiono tarjetas cu-esse-elle mas.

•••

Io non colleziono più cartoline QSL.

Io non colleţiono piu cartoline cu-es-elle.

••••

Ich sammle keine QSL-Karten mehr.

Ih samle caine cu-es-el-cartăn mer.

ÎNCHEIEREA

Vă mulţumesc (Multe mulţumiri) pentru plăcuta legătură.

Thank you (Many thanks) for the nice contact.

Tenc iu (Meni tenx) fo dă nais cantăct.

•

Merçi (Merçi beaucoup) pour cet agréable contact.

Mersi (Mersi bocu) pur set-agreablă contact.

••

Os agradezco (Muchas gracias) para ésta agradable comunicación.

Os agradezco (Mucias grasias) para esta agradable comunicasion.

•••

Grazie (Molte grazie) per il bel collegamento.

Graţie (Molte graţie) per il bel colegamento.

••••

Danke (Vielen Dank) für die nette Verbindung.

Danche (Filăn danc) für di nette ferbindung.

A fost o adevărată plăcere / plăcerea mea de a vă fi întâlnit.

It has been a real pleasure / my pleasure to meet you.

It hez bin ă riăl plejăr / mai plejăr tu mit iu.

•

Ce fût un véritable plaisir de vous rencontrer.

Sö füt-ãn veritablă plezir dö vu rancontre.

••

Ha sido un real gusto / mi gusto de haberle encontrado.

A sido un real gusto / mi gusto de aberle encontrado.

•••

É stato un vero piacere incontrarti.

E stato un vero piacere incontrarti.

••••

Es war eine wirkliche Freude / Es war mir eine Freude, Sie zu treffen.

Es var aine virclihe fraide / Es var mir aine fraide zi ţu

trefăn.

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră.

Best wishes to you and your family.

Best uişăs tu iu end iur femili.

•

Meilleurs voeux pour vous et votre famille.

Meiör vö pur vu e votră famiă.

••

Los mejores bienes para Ustedes y para su familia.

Los mehores bienes para ustedes i para su familia.

•••

I migliori auguri a te e alla tua famiglia.

I miliori auguri a te e alla tua familia.

••••

Die besten Wünsche für Sie und Ihre Familie.

Di bestăn vünşe für zi und ire familie.

Sper că ne vom reîntâlni curând.

I hope we'll meet again soon.

Ai houp ui-l mit ăghein sun.

•

J'éspère que nous nous rencontrerons de nouveau bientôt.

J-esper că nu nu rancontröron dö nuvo biento.

••

Espero reencontrarnos muy pronto.

Espero reencontrarnos mui pronto.

•••

Spero che ci incontreremo ancora presto.

Spero che ci incontreremo ancora presto.

••••

Ich hoffe, wir werden uns bald wieder treffen.

Ih hofe, vir verdăn uns bald vidăr trefăn.

La revedere pe mai târziu. La revedere pe aici / pe benzi.

See you later. See you around / on the bands.

Si iu leită. Si iu ăraund / an dă benţ.

•

A plus tard. A plus tard sur les bandes.

A plü tar. A plü tar sür le bandă.

••

Hasta luego. Nos vemos por aquí / por las bandas.

Asta luego. Nos vemos por achi / por las bandas.

•••

Arrivederci più tardi. Arrivederci sulle bande.

Arivederci piu tardi. Arivederci sulle bande.

••••

Bis später. Wir sehen uns auf den Bänder.

Bis şpetăr. Vir zeăn uns auf den bendăr.

Aştept să vă găsesc deseori.

I look forward to meeting you often.

Ai luc fouăd tu miting iu afăn.

•

Je compte sur l'avenir pour vous rencontrer souvent.

Jö comt sür l-avönir pur vu rancontre suvan.

••

Espero encontrarle a véces.

Espero encontrarle a veses.

•••

Mi auguro di incontrarti spesso.

Mi auguro di incontrarti spesso.

••••

Ich hoffe, sie oft wiederzufinden.

Ih hofe, zi oft vidărţufindăn.

Vom continua mai târziu. Vom continua data viitoare.

We'll carry on later. We’ll carry on next time.

Ui-l cheri an leită. Ui-l cheri an next taim.

•

Nous le ferons plus tard. Nous le ferons la prochaine fois.

Nu lö föron plü tar. Nu lö föron la proşen foa.

••

Seguirémos más tarde. Seguirémos la próxima vez.

Seghiremos mas tarde. Seghiremos la proxima vez.

•••

Continueremo più tardi. Continueremo la prossima volta.

Continueremo piu tardi. Continueremo la prossima volta.

••••

Wir machen später weiter. Wir machen nächstes Mal weiter.

Vir mahăn şpetăr vaităr. Vir mahăn nextes mal vaităr.

Să vă văd din nou în log. Să vă văd în banda de 160 de metri / în «top band».

See you further down the log. See you on 160 metres/ on the top band.

Si iu fărdă daun dă log. Si iu on oan handrăd sixti mităs/ an dă top bend.

•

 (nefolosit) A vous trouver sur 160 mètres / sur la top bande.

 A vu truve sür san soasan metră / sür la top bandă.

••

Deseo verle de nuevo in mi diario. Deseo verle en la banda de 160 metros / en la top band.

Deseo verle de nuevo in mi diario. Deseo verle en la banda de sientosesenta metros / en la top band.

•••

Arrivederci presto in aria. Arrivederci sui 160 metri / sul top band.

Arivederci presto in aria. Arivederci sui cento sessanta metri / sul top bend.

••••

Bis bald wieder im Log. Bis bald auf 160 Meter / auf Top Band.

Bis bald vidăr im log. Bis bald auf hundărt-zehţih metăr / auf top band.

Am putea fixa o întâlnire pentru la noapte? / pentru mâine?

Could we set up a sked (schedule) for tonight ? / for tomorrow?

Cud ui set ap ă sched (schegiăl) fo tunait / fo tumorou?

•

Pouvons-nous arranger un rendez-vous pour cette nuit / pour demain?

Puvon-nuz-aranje ăn rande-vu pur set nüi / pur dömen?

••

¿Podiamos apuntar una cita para ésta noche?/ para mañana?

Podiamos apuntar una sita para esta nocie? / para maniana?

•••

Possiamo fissare un appuntamento per questa notte / per domani?

Possiamo fissare un apuntamento per cuesta notte / per domani?

••••

Könnten wir einen Sked für heute Nacht / für morgen vereinbaren?

Cöntăn vir ainăn sched für haite naht / für morgăn ferainbarăn?

Hai să ne întâlnim la orele 02.00 UTC (Z).

Let's meet at 02.00 UTC (Z).

Leţ mit et zirou-tu handrăd iu-ti-si (zulu).

•

Rencontrons-nous à 02.00 heures temps universel.

Rancontron-nu a döz-ör tamz-üniversel.

••

Vamos a encontrarnos a las 02.00 UTC (zulu).

Vamos a encontrarnos a las dos u-te-se (sulu).

•••

Troviamoci alle 02.00 UTC (Greenwich).

Troviamoci alle zero-due u-ti-ci (grinici).

••••

Lassen Sie uns um 02.00 UTC (Z) treffen.

Lasăn zi uns um ţvai ur u-te-ţe (ţulu) trefăn.

Până atunci noroc bun şi DX-uri frumoase.

Until then good luck and good DX.

Antil den gud lac end gud di-ex.

•

En attendant cela bonne chance et bons DX.

An atandan söla bon şans e bon de-ix.

••

Hasta entónces buena suerte y agradables DX-es.

Asta entonses buena suerte i agradables de-echises.

•••

Fino ad allora buona fortuna e buoni DX.

Fino ad alora buona fortuna e buoni DX.

••••

Bis dahin viel Glück und viel DX.

Bis dahin fil glüc und fil de-ix.

An Nou fericit.                             Paşte fericit.                   Crăciun fericit.

A Happy New Year.                    Merry Easter.                  Merry Christmas.

Ă hepi niu iă.                               Meri istăr.                         Meri cristmăs.

•

Heureuse Nouvelle Année.      Joyeuses Pâques.           Joyeux Noël.

Öröz nuvel ane.                         Joaiöz pac.                       Joaiö noel.

••

Felíz Nuevo Año.                        Felices Pasquas.             Feliz Navidad.

Feliz nuevo anio.                       Felises pascuas.             Feliz navidad.

•••

Buon Anno Nuovo.                     Buona Pasqua.                Buon Natale

Buon anno nuovo.                     Buona pascua.                 Buon natale.

••••

Ein frohes Neues Jahr.              Frohe Ostern.                  Fröhliche Weihnachten.

Ain froes naies iar.                     Froe ostărn.                    Frölihe vainahtăn.

Urări de bine pentru sărbători.

Season's greetings.

Sizăn-s gritings.

•

Meilleurs voeux.

Meiör vö.

••

Les deseamos felices fiestas.

Les deseamos felises fiestas.

•••

Auguri di buone feste.

Auguri di buone feste.

••••

(nefolosit)

Sănătate şi prosperitate.               Poftă bună.                   Rămâneţi cu bine.

Good health and prosperity.          Enjoy your meal.         Keep well.

Gud helt end prosperiti.                  Engioi iur miăl.             Chip uel.

•

Bonne santé et prosperité.            Bon appétit.                  Portez-vous bien.

Bon sante e prosperite.                  Bon-apeti.                     Porte-vu bien.

••

Salud y prosperidad.                       Buen provecho.             Hasta bueno.

Salud i prosperidad                          Buen provecio.             Asta bueno.

•••

Buona salute e prosperità.             Buon appetito.             Stai bene.

Buona salute e prosperita.             Buon apetito.               Stai bene.

••••

Gute Gesundheit und Wohlergehen. Guten Appetit.        Mach's gut.

Gute gezundhait und volergheăn.      Gutăn apetit.           Max gut.

Vă doresc un week-end agreabil /           o zi bună /                     o seară bună. 

Vă doresc o săptămână bună.              Noapte bună.                     Somn uşor. 

                                                                    Vise plăcute. 

Have a nice week-end.                         Have a nice day.            Have a nice evening. 

Have a nice week.                                    Good night.                         Sleep well. 

                                                                  Sweet dreams. 

Hev ă nais uic-end.                                Hev ă nais dei.                 Hev ă nais ivning. 

Hev ă nais uic.                                            Gud nait.                              Slip uel. 

 Suit drims. 

• 

Bonne fin de semaine.                              Bonne journée.                Bonne soirée. 

Bonne semaine.                                           Bonne nuit.                    Dormez bien. 

                                                           Faites de beaux rêves. 

Bon fen dö sömen.                                      Bon jurne.                          Bon soare. 

Bon sömen.                                                    Bon nüi.                           Dorme bien. 

                                                                    Fet dö bo rev. 

•• 

Os deseo un fin de semana agreable.   Os deseo un buen día.  Os deseo una tarde buena. 

Os deseo una semana buena.                  Buenas noches.             Que duermas bien. 

                                                                        Felíces sueños. 

Os deseo un fin de semana agreable. Os deseo un buen dia.   Os deseo una tarde buena. 

Os deseo una semana buena.                  Buenas noces.                  Che duermas bien. 

                                                                       Felises suenios. 

••• 

Buon week-end.                                         Buona giornata.                     Buona serata. 

Buona settimana.                                        Buona notte.                           Dormi bene. 

                                                                         Sogni d'oro. 

Buon uic-end.                                            Buona giornata.                      Buona serata. 

Buona setimana.                                          Buona notte.                           Dormi bene. 

                                                                        Sonni d-oro. 

•••• 

Ein schönes Wochenende.                       Einen schönen Tag.             Einen guten Abend. 

Eine schöne Woche.                                       Gute Nacht.                         Schlafen Sie gut. 

                                                                          Süße Träume. 

Ain şönes vohănende.                                Ainăn şönăn tag.              Ainăn gutăn abănd. 

Aine şöne vohe.                                               Gute naht.                           Şlafăn zi gut. 

                                                                         Züse traime.

73!                                              88!                            Pa!                    Salutare!       Pe curând!

                                La revedere.                                    Toate cele bune!

73!                                              88!                       Bye-bye!               Cheerio!   See you soon!

                                  Good bye!                                           All the best!

Sevănti-sri!                           Eiti-eit!                    Bai-bai!                  Cirio!            Si iu sun!

                                   Gud bai!                                              Ol dă best!

•

Soixante treize!             Quatre-vingt huit!                                       Salut!          A bientôt!

                                  Au revoir!                                   Meilleurs amitiés!

Soasan-trez!                Catră-ven üit!                                                 Salü!           A biento!

                                  O rövoar!                                        Meiör amitie!

••

Setenta y tres!             Ochenta y ocho!              Adiós!                   Hola!        Hasta ahora!

                             Hasta la vista!                                   Todo lo mejor!

Setenta i tres!              Ocienta i ocios!               Adios!                    Ola!          Asta aora!

                              Asta la vista!                                     Todo lo mehor!

•••

Settantatre!                 Ottantaotto!                      Ciao ciao!            Ciao!   A rivederci presto!

                                     Ciao!                                            Tante belle cose!

Setantatre!                   Otantaotto!                       Ciao ciao!          Ciao!    A rivederci presto!

                                     Ciao!                                            Tante belle coze!

••••

Drei und siebzig!           Acht und achtzig!                  Tschüs!                              Bis bald!

                               Auf Wiedersehen!                            Alles Gute!

Drai-und-zibţih!            Aht und ahţih!                        Ciüs!                                  Bis bald!

                              Auf vidărzen!                                     Ales gute.

YO4XXX trece în QRT.

YO4XXX is going QRT.

YO4XXX iz gãoing chiu-a-ti.

•

YO4XXX passe en QRT.

YO4XXX pas an cü-er-te.

••

YO4XXX pasa en QRT.

YO4XXX pasa en cu-erre-te.

•••

YO4XXX fa QRT.

YO4XXX fa cu-erre-ti.

••••

YO4XXX macht QRT.

YO4XXX maht cu-er-te.

YO4XXX încheie legătura.

YO4XXX is signing off and clear.

YO4XXX iz saining af end cliă.

•

YO4XXX terminé.

YO4XXX termine.

••

YO4XXX passa y cierra.

YO4XXX pasa i siera.

•••

YO4XXX termina il QSO.

YO4XXX termina il cu-esse-o.

••••

YO4XXX Ende und Aus.

YO4XXX ende und aus.

UNELE ENTITĂŢI DXCC ÎN LIMBA ENGLEZĂ

(active şi eliminate de pe lista activă)

Afganistan - Afghanistan - efghenistăn

Africa de Sud (Republica) - Republic of South Africa - ripablic av saus efrică

Anglia - England - inglănd

Antarctica - Antarctica - enterctică

Auckland şi Campbell (insulele) - Auckland & Campbell Islands - oclănd end chembăl ailănţ

Australia - Australia - ostreliă

Austria - Austria - ostria

Azore (insulele) - Azores Islands - ezărs ailănţ

Bahama (insulele) - Bahama Islands - băhama ailănţ

Baker & Howland (insulele) - Baker & Howland Islands - becă end haulănd ailănţ
Barthelemy (insula) - Barthelemy Island - bartelemi ailănd

Belgia - Belgium - belgiăm

Birmania - Burma - bărma
Bonaire (insula) - Bonaire Island - boner ailănd

Botswana - Botswana - boţuana

Brazilia - Brazil - brăzil

Bulgaria - Bulgaria - bolgheria

Canada - Canada - chenădă

Canare (insulele) - Canary Islands - chenări ailănţ

Cehă (Republica) - Czech Republic - ceh ripablic

Chatham (insula) - Chatham Island - cetăm ailănd

Chesterfield (insula) - Chesterfield Island - cesterfild ailănd

Chile - Chile - cili

China - China - ceaina

Cipru - Cyprus - saiprăs

Coasta de Fildeş - Ivory Coast - aivări cost

Conway Reef - Conway Reef - conuei rif

Coreea de Nord - North Korea - nod coriă 

Coreea de Sud - South Korea - saus coriă

Creta (insula) - Crete Island - crit ailănd

Croaţia (Republica)  - (Republic of) Croatia  - (ripablic av) croeşia

Crozet (insula) - Crozet Island - croze ailănd

Cuba - Cuba - chiuba
Curaçao (insula) - Curaçao Island - curasau ailănd

Danemarca - Denmark - denmac

Ducie (insula) - Ducie Island - diusi ailănd

Egipt - Egypt - igiăpt

Elveţia - Switzerland - suiţălănd

Emiratele Arabe Unite - United Arab Emirates - iunaităd erăb emirăţ

Fiji (insulele) - Fiji Islands - figi ailănţ

Finlanda - Finland - finlănd

Franţa - France - frens

Franz Josef Land - Franz Josef Land - frenţ giosăf lend

Germania - Germany - giămăni

Grecia - Greece - gris

Groenlanda - Greenland - grinlănd

Guantanamo Bay - Guantanamo Bay - guantănemo bei

Guernsey (insula) - Guernsey Island - gărnsi ailănd

Guinea Ecuatorială - Ecuatorial Guinea - ecuătoriăl ghineă

Hawai (insulele) - Hawaii Islands - hăuai ailănţ

Heard (insula) - Heard Island - hărd ailănd

Iordania - Jordan - giodăn

Irlanda - Ireland - airlănd

Irlanda de Nord - Northern Ireland - nodă airlănd

Islanda - Iceland - aislănd

Italia - Italy - ităli

Iugoslavia - Yugoslavia - iugoslavia

(Fosta Republică) Iugoslavia - Former Republic of Yugoslavia - fomă ripablic of iugoslavia

Jamaica - Jamaica - giămaica

Japonia - Japan - giăpen

Jersey (insula) - Jersey Island - gersi ailănd

Johnston (insula) - Johnston Island - gianstăn ailănd

Kingman Reef - Kingman Reef - chingmăn rif

Kuwait - Kuwait - couveit

Liban - Lebanon - lebănăn

Liberia - Liberia - laiberia

Lituania - Lithuania - lituenia

Luxemburg - Luxemburg - laxămbăg

Macquarie (insula) - Macquarie Island - mecuãri ailănd

Madeira (insula) - Madeira Island - medăira ailănd 

Malaysia - Malaysia - mălejia

Maldive (insulele) - Maldives Islands - meldivs ailănţ

Man (insula) - Isle of Man - ail av men

Market Reef - Market Reef - marchet rif

Maroc - Morocco - măroco

Mauritius (insula) - Mauritius Island - morişiăs ailănd

Micronezia - Micronesia - maicronezia

Midway (insula) - Midway Island - miduei ailănd
Montenegro (Republica) - (Republic of) Montenegro - (ripablic of) montenegrău

Naţiunile Unite - United Nations - iunaităd neişăns

Nigeria - Nigeria - naigeria

Norvegia - Norway - noruei

Noua Zeelandă - New Zealand - niu zilănd

Olanda - the Netherlands - dă nedărlănds

Pakistan - Pakistan - pechistăn

Palestina - Palestine - Pelăstain

Papua Noua Guinee - Papua New Guinea - pepuă niu ghinea

Paştelui (insula) - Easter Island - istă ailănd

Petru I (insula) - Peter I Island - pită dă făst ailănd

Pitcairn (insula) - Pitcairn Island - pitchern ailănd

Polinezia Franceză - French Polynesia - frenci polinezia

Polonia - Poland - polănd

Portugalia - Portugal - porciugăl

Reciful Scarborough - Scarborough Reef - scarborău rif

Regatul Unit (al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord ) - United Kingdom (of Great Britain and Northern Ireland), U.K. - iunaităd chingdăm (av greit brităn end nodăn airlănd), iu-chei

Reunion (insula) - Reunion Island - riuniăn ailănd

Romania - Romania - roumenia

Ruanda - Rwanda - ruanda

Rusia europeană - European Russia - iuropiăn raşa

Rusia asiatică - Asiatic Russia - ejietic raşa

Sable (insula) - Sable Island - seibăl ailănd

Samoa americane (insulele) - American Samoa Islands - ămericăn sămoa ailănţ

Samoa de Vest - Western Samoa - uestăn sămoa

Scarborough Reef - Scarborough Reef - scherborou rif
Serbia (Republica) - (Republic of) Serbia - (ripablic av) sărbia

Seychelles (insulele) - Seychelles Islands - seişel ailănţ

Singapore - Singapore - singăpur
Sint Eustatius (insula) - Sint Eustatius Island - sint-iustaşiăs ailănd
Sint Maarten (insula) - Sint Maarten Island - sint-martin ailănd

Slovacă (Republica) - Slovak Republic - slovec ripablic
Slovenia (Republica) - (Republic of) Slovenia - (ripablic av) slovenia

St.Lucia (insula) - St. Lucia Island - sent luşă ailănd  

St. Peter şi St. Paul (recifele) - St. Peter & St. Paul Rocks - sent pită end sent pol racs

St.Paul (insula) - St.Paul Island - sent pol ailănd

St.Vincent (insula) - St. Vincent Island - sent vinsănt ailănd

Statele Unite (ale Americii, S.U.A.) - United States (of America), U.S.A. - iunaităd steits (av ămerică), iu-es-ei

Scoţia - Scotland - scotlănd

Spania - Spain - spein

Spratly (insula) - Spratly Island - spretli ailănd
Sudanul de sud (Republica) - Southern Sudan (Republic of) - (ripablic av) Sadăn Suden

Suedia - Sweden - suidăn

Swains (insula) - Swains Island - sveins ailănd

Swaziland - Swaziland - suazilănd

Turcia - Turkey - tărchi

Ucraina - Ucraine - iucrein

Uganda - Uganda - iuganda

Ungaria - Hungary - hangări

Uruguay - Uruguay - iuruguai

Vatican - Vatican - veticăn

Virgine (insulele) - Virgin Islands - vãrgin ailănţ

Wake (insula) - Wake Island - ueic ailănd

Wales - Wales - uels

Wallis (insula) - Wallis Island - ualis ailănd

UNELE DENUMIRI GEOGRAFICE ÎN LIMBA ENGLEZĂ

Adriatică (Marea) - the Adriatic Sea - di edrietic si

Africa - Africa - efrica

Alger - Algiers - ălgirs

Alpi (munţii) - the Alps - di elps

Alsacia - Alsace - elzăs

Amazon - the Amazon - di emăzon

America centrală - Central America - sentrăl ămerică

America de Nord - North America - not ămerică

America de Sud - South America - sãud ămerică

Antarctica - the Antarctic - di enterctic

Antile (insulele) - the Antiles - di ăntiles

Anvers - Antwerp – entvărp

Anzi (munţii) - the Ands - di enţ

Apenini (munţii) - the Appennines - di epănins

Arctic (oceanul) - the Arctic Ocean - di erctic oşăn

Asia - Asia - ejia

Atlantic (oceanul) - the Atlantic Ocean - di ătlentic oşăn

Australia - Australia - ostrelia

Balcani - the Balkans - dă belcăns

Baltică (Marea) - the Baltic Sea - dă beltic si

Berna - Bern - bărn

Bosfor - the Bosphorus - dă basfărăs

Bruxelles - Brussels - brasăls

Bucureşti - Bucharest - bucărest

Budapesta - Budapest - budăpest

Canalul Mânecii - the English Channel - di ingliş cenăl

Capul Bunei Speranţe - the Cape of Good Hope - dă cheip av gud houp

Capul Horn - Cape Horn - cheip hon

Caraibe - the Caribbeans - dă căribiăns

Carpaţi (munţii) - the Carpathian Mountains - dă carpatiăn maunteins

Cascada Niagara - the Niagara Falls - dă niagara fols

Caspică (Marea) - the Caspian Sea - dă chespiăn si

Caucaz (munţii) - the Caucasus Mountains - dă căuchezăs maunteins

Chişinău - Kishinev - chişinev

Copenhaga - Copenhagen - capenheigăn

Cracovia - Krakow - cracău

Crimeea - Crimea - crâmea

Curentul Golfului - the Gulf Stream - dă gălf strim

Damasc - Damascus - dămascăs

Dardanele (strâmtoarea) - the Dardanelles - dă dardăneles

Dobrogea - Dobrudja - dabrudja

Dunărea - the Danube - dă deniub

Europa - Europe - iurop

Geneva - Geneva - geniva

Golful Persic - the Persian Gulf - dă perjăn galf

Haga - the Hague - dă heig

Hanovra - Hanover - henovăr

Ierusalim - Jerusalem - gerusălăm

Livorno - Leghorn - leghorn

Londra - London – landăn

Marea Baltică - the Baltic Sea - dă beltic si

Marea Caraibelor - the Caribbean Sea - dă cheribiăn si

Marea Moartă - the Dead Sea - dă ded si

Marea Neagră - the Black Sea - dă blec si

Marea Roşie - the Red Sea - dă red si

Milano - Milan - milăn

Moldova - Moldavia - moldevia

Moscova - Moscow - moscau

Muntenia - Wallachia - vălahia

München - Munich - miunih

Napoli - Naples - neiplăs

Nil - the Nile - dă nail

Oceanul Indian - the Indian Ocean - di indiăn oşăn

Oceanul Pacific - the Pacific Ocean - dă păsific oşăn

Orcade (insulele) - the Orkney Islands - di orcni ailănţ

Orientul Îndepărtat - Far East - fa ist

Orientul Mijlociu - Middle East - midl ist

Paştelui (insula) - Easter Island - istăr ailănd

Polinezia - Polynesia - polinejia

Porţile de fier - the Iron Gate - di airăn gheit

Praga - Prague - prag

Roma - Rome - roum

Sahara - Sahara - săhara

Saxonia - Saxony - sexăni

Sicilia - Sicily - sisili

Terra Nova - Newfoundland - niufaundlănd

Transilvania - Transylvania - trensilvenia

Ţara Galilor - Wales - uels

Varşovia - Warsaw - uorsou

Veneţia - Venice - venis

Viena - Vienna - viena

Din raţiuni de logistică web dar şi din raţiuni practice «Micul dicţionar român-englez» este plasat pe o pagină separată şi poate fi accesat prin link din Cuprinsul Ghidului (capitolul XVIII) sau direct la această adresă.

Au fost consultate:

Dicţionar Englez-Român, Leon Leviţchi, Editura Academiei, 1974

Dicţionar Român-Englez, ediţia V, Leon Leviţchi, Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 1998

Dicţionar German-Român, Mihai Isbăşescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969

Dicţionar Român-German, colectiv de autori, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 1963

Dicţionar Francez-Român, ediţia II, colectiv de autori, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

Dicţionar Român-Francez, ediţia II, colectiv de autori, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

Dicţionar Italian-Român, Doina Condrea-Derer, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975

Dicţionar Român-Italian, Doina Condrea-Derer, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978

Dicţionar Spaniol-Român, Micaela Ghiţescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976

Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, colectiv de autori, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti 1996

Vademecum pentru radioamatori, Ion-Mihail Iosif, YO3NN, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988

The Radio Amateur's Conversation Guide, OH1BR & OH2BAD, Helsinki 1980

The ARRL DXCC Countries List, ARRL Inc., Newington, CT, S.U.A.

şi, în sfârşit dar nu în cele din urmă, benzile de radioamatori...

last but not least, the amateur radio bands... last bat not list, di emătăr rediou benţ ...

*   *   *

Copyright©Francisc Grünberg. Toate drepturile rezervate. All rights reserved